Multi dintre investitorii la Bursa de Valori Bucuresti au remarcat deja cum evolutiile preturilor pe parcursul primelor trei luni ale anului au fost izbitor de asemanatoare in 2005 si 2006. Aceasta remarca este discutata si, in mare masura, impartasita atat de investitori sofisticati, profesionisti, cat si de publicul larg, care, desi mai putin initiat in tehnicile si detaliile pietei bursiere, percepe totusi la nivelul general o similitudine in ceea ce priveste modelul de variatie al preturilor si al volumelor de tranzactionare intre aceste doua repere temporale.
“Desi amploarea miscarilor
a fost redusa la jumatate, modelul de evolutie a preturilor si volumului de tranzactionare a fost similar.”
Atat anul acesta, cat si anul trecut, in ianuarie piata a crescut (in mod previzibil) pe fondul unui volum de tranzactionare ridicat si a intrarii unor capitaluri straine importante in piata, directionate intr-o prima faza catre emitentii cu capitalizare ridicata si, ulterior, chiar catre companii asa numite “din esalonul doi”. Februarie a adus insa scaderi de proportii, care s-au perpetuat in mare masura si in luna martie, scaderile din acest interval de timp fiind in multe cazuri mai mari de 20%. De la sfarsitul lui martie, preturile au intrat intr-o faza de consolidare, pe culoar orizontal de amplitudine medie, care anul trecut cel putin a durat pana la mijlocul sau sfarsitul lunii iunie.
Imi amintesc cum, in ianuarie si chiar in primele saptamani din februarie, majoritatea analistilor sustineau ca anul acesta nu se mai poate repeta scenariul din februarie – martie 2005, pentru ca acum conditiile pietei sunt cu totul altele. In parte au avut dreptate, pentru ca scaderea de anul acesta a preturilor a fost mai temperata fata de cea din 2005. De exemplu, intre maximele istorice si minimele din martie, indicele BET a scazut in 2006 cu doar 16%, comparativ cu o prabusire de 34% in 2005, iar indicele SIF-urilor (BET-FI) a pierdut numai 21% in 2005, fata de un urias 41% in 2005. Practic, cel putin pana acum, scaderile au fost la jumatate fata de anul trecut si asta arata ca, pe jumatate, investitorii si analistii au avut dreptate. Spun asta pentru ca nici eu nu cred ca de acum inainte vom mai avea scaderi importante de pret, la nivelul intregii piete si, ca atare, statisticile prezentate in randurile precedente nu vor fi infirmate de evolutia bursei din perioada urmatoare.
Acelasi tip de rationament este valabil si in ceea ce priveste lichiditatea pietei, care acum este mult mai scazuta decat in decembrie sau ianuarie, insa superioara celei inregistrate in aprilie 2005.
Totusi, exista si o jumatate goala a paharului. Ma refer la faptul ca, desi amploarea miscarilor a fost redusa la jumatate, modelul de evolutie a preturilor si volumului de tranzactionare a fost similar. Asadar, istoria s-a repetat.