Electorii trebuie să se pronunţe asupra unei eventuale reveniri la energia nucleară, la care s-a renunţat printr-un referendum în 1987, în urma catastrofei de la Cernobâl. Guvernul Berlusconi şi-a stabilit drept una dintre priorităţi construcţia a patru centrale nucleare începând din 2014 pentru a fi puse în funcţiune până în 2020.
Însă, în luna aprilie, executivul a oprit provizoriu acest program, fără a abandona definitv intenţia de a recurge la energia nucleară.
Italienii trebuie să-şi exprime de asemenea poziţia şi în legătură cu legea privind aşa-numitul “impediment legitim” care îi permite lui Silvio Belursconi să absenteze de la procese din cauza obligaţiilor de premier. Legea a fost deja invalidată parţial la 13 ianuarie de Curtea Constituţională, care a pus capăt automatismului cu care judecătorii trebuiau să accepte ‘impedimentul legitim’ şi a lăsat la latitudinea acestora să evalueze în fiecare caz în parte dacă lipsa premierului este justificată sau nu.
Prin referendum se va stabili menţinerea sau eliminarea posibilităţii ca şeful guvernului să se prevaleze de angajamentele instituţionale pentru a absenta de la procese. Berlusconi este inculpat în prezent în trei procese, dintre care unul legat de scandalul Rubygate, în care este acuzat că a apelat la serviciile sexuale ale unei prostituate minore şi de abuz de putere.
A treia temă a referendumului este liberalizarea managementului apei.
Aşa cum se obişnuieşte în cazul tuturor cosultărilor populare din Italia, electorii dispun de toată ziua de duminică şi de jumătate din ziua de luni pentru a-şi exercita dreptul de vot.
Pentru ca referendumul să fie validat sunt necesare voturile a peste 50% dintre cei circa 50,4 milioane de cetăţeni cu drept de vot, incluzându-i şi pe cei 3,3 milioane de rezidenţi din străinătate.
Una dintre marile incertitudini va fi însă obţinerea cvorumului necesar, acesta fiind motivul pentru care niciun astfel de plebiscit nu a putut fi validat în ultimii 16 ani în Italia.