Italia se confruntă cu o nouă problemă! Natalitatea este cea mai mică din ultimii 160 de ani
Numărul anual de naşteri din Italia a fost în 2020 cel mai mic de la unificarea ţării în 1861, fiind în scădere pentru al 12-lea an consecutiv, a anunţat marţi Institutul Naţional de Statistică de la Roma (ISTAT).
Datele preluate de Reuters arată că anul trecut s-au născut în Italia 404.892 de copii, cu 15.192 mai puţini decât în 2019.
Numărul deceselor a fost de 746.146, astfel că populaţia Italiei a scăzut în 2020 la 59,3 milioane.
Tendinţa continuă şi anul acesta
Datele provizorii pentru intervalul ianuarie-septembrie indică un număr de naşteri mai mic cu 12.500 decât în perioada corespunzătoare de anul trecut. ISTAT apreciază că un factor important pentru scădere este epidemia de coronavirus.
În 2020, numărul mediu de copii pentru fiecare femeie rezidentă în Italia a scăzut la 1,24, însă în rândul italiencelor rata de fertilitate a fost şi mai mică, de numai 1,17, una din cele mai scăzute din lume. Există diferenţe între nordul industrializat al ţării şi sudul mai sărac; în Bolzano, lângă graniţa cu Austria, rata a fost de 1,71, în timp ce în Sardinia media pentru o femeie era de 0,97 copii.
Vârsta medie la care femeile din Italia au primul copil a crescut în 2020 la nivelul record de 32,7 ani.
Proporţia naşterilor în afara căsătoriei a fost de 35,8%, faţă de 19.6% în 2008, ceea ce sugerează o scădere a influenţei Bisericii Catolice, informează presa internațională.
Care este speranța de viață în România?
Raportul Starea Sănătăţii în Uniunea Europeană arată că speranţa de viaţă în România a scăzut în medie cu 1,4 ani în anul 2020, în timpul pandemiei de COVID-19. Cifra respectivă este de două ori mai mare față de media europeană, de 0,7 ani.
Potrivit raportului respectiv, țările din UE cu cea mai ridicată speranţă de viaţă sunt:
- Norvegia – 83,3 ani;
- Islanda – 83,1 ani;
- Irlanda – 82,8 ani.
Simultan, la coada clasamentului se află următoarele țări:
- Lituania, cu 75,1 ani;
- România, cu 74,2 ani;
- Bulgaria, 73,6 ani.
Astfel, speranţa de viaţă în România a fost în ascensiune în perioada 2000 – 2019, crescând cu peste 4 ani (de la 71,2 până la 75,6 ani). Însă a rămas continuare printre cele mai mici din UE, la aproape 6 ani sub medie. În anul 2020, din cauza impactul pandemiei de COVID-19, speranţa de viaţă în România a scăzut cu 1,4 ani, în timp ce scăderea în Europa a fost, în medie, de 0,7 ani.
În România, femeile trăiesc, în medie, cu 8 ani mai mult decât bărbaţii, respectiv 78,4 ani comparativ cu 70,5. Acesta este unul dintre cele mai mari decalaje din UE. Bolile cardiovasculare reprezintă principala cauză de mortalitate, în timp ce cancerul pulmonar este cea mai frecventă cauză de deces prin cancer.
Rata mortalităţii care poate fi prevenită în România este a treia cea mai mare din UE şi poate fi atribuită în principal bolilor cardiovasculare, bolilor pulmonare cancerului pulmonar şi deceselor legate de alcool. Mortalitatea din cauze tratabile este mai mult decât dublu faţă de media pentru UE şi include decesele cauzate de cancer de prostată şi de sân care pot fi tratate.
