Potrivit relatărilor, Ion Cristoiu a fost contactat telefonic de o persoană care s-a prezentat drept reprezentant al unei societăți de investiții. Sub pretextul că trebuie să primească bani, a fost îndemnat să acceseze aplicația sa bancară și să partajeze ecranul dispozitivului.
Ion Cristoiu a devenit victima fraudelor online
Această acțiune i-a permis infractorului să obțină acces complet la informațiile financiare ale gazetarului. În scurt timp, suma de 20.000 de lei a fost transferată din cont.
„M-a pus şi am intrat în aplicaţia mea de BRD şi m-a pus să şi share-uiesc ecranul. Deci el a văzut şi ce cont am, da? Eu nu mi-a dat seama, eram în viteză că trebuia să plec. Am fost ţinta unei fraude bancare reuşite, online”, a povestit jurnalistul.
Cazul lui Ion Cristoiu evidențiază creșterea alarmantă a fraudelor bancare online. Autoritățile avertizează că metodele de înșelăciune devin tot mai diverse și sofisticate. Printre cele mai frecvente tipuri de fraude se numără:
- Frauda Reduceri False: Utilizatorii sunt atrași prin linkuri către site-uri false care imită cele oficiale. Introducerea datelor bancare pe aceste site-uri duce la pierderi financiare.
- Frauda Investiții Miraculoase: Hackerii folosesc aplicații legate de criptomonede sau bursă pentru a obține acces la dispozitivele victimelor.
- Frauda Spoofing: Infractorii se prezintă drept angajați ai băncilor pentru a convinge victimele să le furnizeze informații sensibile sau să efectueze tranzacții sub presiune.
Odată ce fondurile sunt transferate, recuperarea acestora devine extrem de dificilă
Odată ce fondurile sunt transferate, recuperarea acestora devine extrem de dificilă. Conform specialiștilor, doar 7% dintre victimele fraudelor online își recuperează banii. Sistemele bancare permit realizarea instantanee a plăților sub 50.000 de lei, ceea ce face ca sumele să ajungă rapid în conturile complicilor fraudelor, de unde sunt retrase.
Avocatul Raluca Mitu, specializată în banking, a explicat că șansele de recuperare a fondurilor sunt aproape inexistente în astfel de situații.
Pentru a evita să deveniți victima unor fraude similare, autoritățile recomandă să nu partajați niciodată informații sensibile prin telefon sau aplicații nesecurizate. Este esențial să verificați direct cu instituțiile financiare înainte de a efectua plăți sau de a oferi date personale.
Dragoș Damian a dezvăluit că a fost și el ținta unei încercări de fraudă similară
Dragoș Damian, director general Terapia Cluj și director executiv al PRIMER (Patronatul Producătorilor Industriali de Medicamente din România), a dezvăluit că a fost și el ținta unei încercări de fraudă similară. Acesta a fost contactat de un pretins reprezentant al unei societăți de investiții, care i-a comunicat că are de încasat dividende și i-a oferit informații false pentru a-l convinge să-și divulge detalii financiare.
Cu toate acestea, Damian a reușit să identifice frauda înainte ca datele sale să fie compromise, în special datorită unor răspunsuri inconsecvente oferite de infractor.
El a subliniat importanța cunoașterii faptului că societăți de investiții menționate în astfel de apeluri, cum ar fi SIF-urile cu nume geografice, nu mai operează sub denumirile respective și nu desfășoară tranzacții prin telefon.
De asemenea, acesta a atras atenția asupra tehnicilor persuasive utilizate de infractori, care sunt bine pregătiți, amabili și profesioniști, având abilități avansate în utilizarea tehnologiei.
„Pe 12 decembrie am fost sunat pe mobil (atentie!) de un „reprezentant al SIF Muntenia” care, extrem de amabil și profesionist, mi-a spus că îmi administrează acțiunile și că am de încasat dividende de 6000 de lei – a dat suma exacta, la virgulă. Și, cum se spune, am pus botul, „mare CEO ce sunt”, am intrat în discuție pentru că lăcomia este prea mare când auzi așa ceva, indiferent de educație – plus că știam că tata a plasat cupoanele de la privatizările din anii de după 1990 la fabrica de zahăr din Luduș.
Am intrat în discuție așadar și am dat numele băncii (nu contul, mulțumesc lui Dumnezeu!) unde am conturi, însă, mare noroc, am întrebat într-o doară dacă îmi pot vinde acțiunile. A răspuns după o pauză, ușor nesigur, că da, sunt cam 3000 de lei – din nou a dat suma exacta cu virgulă. Atunci, în sfârșit, „mare CEO ce sunt”, m-am prins ce se întâmplă și am început să pun întrebări foarte precise, iar „reprezentantul SIF Muntenia” a bătut în retragere, a spus că va lua legătura cu banca și a închis.
Am informat imediat atât SIF Muntenia – care nu mai există ca nume, se cheamă altfel acum – cât și banca, ambele au confirmat că nici poveste de astfel de încasări de dividende sau de alte venituri”, a relatat acesta.
