Odată cu criza coronavirusului, „guvernele au primit instrumente de control social, iar oamenii au fost mult mai dispuși să asculte pentru a-și salva viața decât în cazul altor restricții impuse anterior. De exemplu, în numele combaterii terorismului.

Întrebarea este dacă putem să revenim la normal”, a declarat politologul bulgar Ivan Krâstev pentru postul bulgar de televiziune bTV. Potrivit acestuia, guvernanții sunt ca un soldat care până acum a avut un arc, dar a primit brusc o mitralieră și deja este greu să renunțe la ea.

„Peste 20 de ani vom vorbi despre viețile noastre înainte și după pandemie. Deja ne este foarte dificil să înțelegem când suntem liberi și când nu suntem, ce le datorăm celorlalți oameni și ce nu. Acest sentiment de mare confuzie nu este doar în lume, ci în noi este una din consecințe. Iar cealaltă, care mi-a făcut o impresie puternică anul acesta, este că noi am încetat să acceptăm moartea ca fiind un lucru firesc”, a spus Krâstev, potrivit Mediapool. 

„Având în vedere modul în care se comportă umanitatea în această pandemie, modul în care se comportă guvernele din întreaga lume, am sentimentul că acestea promit ceva ce nici Dumnezeu nu le-a promis – că vom fi nemuritori. Fiecare moarte este considerată o crimă sau o eroare medicală”, a adăugat politologul.

„Astăzi ne gândim mult mai mult la moarte decât în trecut, asta și din cauza presei. Dacă noi nu murim, cineva moare în fața ochilor noștri. Acum 100 de ani, oamenii trăiau în aceeași cameră cu moartea, iar acum parcă trăim în camera vecină și pandemia a trimis-o din nou la noi”, crede Krâstev.

Gripa spaniolă a ucis mai mult

Victimele gripei spaniole sunt mult mai multe decât morții din cele două războaie mondiale. Cu toate acestea, nu sunt amintite. Moartea lor este „lipsită de sens”, „mori și nu știi de ce, din întâmplare”, iar „când mori într-un război, guvernele îți spun că ți-ai sacrificat viața în numele patriei”, subliniază politologul bulgar. El prognozează că societățile vor fi foarte divizate în viitor. Potrivit acestuia, divizarea legată de vaccinuri este relevantă. Fiecare are grijă de populația sa și solidaritatea nu trece granițele teritoriale. În Africa, de exemplu, rata de vaccinare este mult mai lentă decât în țările mai avansate.

Astfel, acest continent poate deveni un incubator pentru noi mutații, care mai devreme sau mai târziu vor ajunge în Europa și în alte țări. Problemele cu vaccinul AstraZeneca au arătat, de asemenea, cât de nepregătite sunt guvernele țărilor dezvoltate pentru a-și asuma riscuri și au oprit imunizarea câteva zile, subliniază politologul. Avem deja „generația K”, care crește acum și va prelua datoria grea acumulată acum, a adăugat Krâstev. Bulgaria nu își poate permite mai mult haos, care oricum există deja peste tot în lume. Este important să aibă loc acum alegeri corecte, ale căror rezultate să fie acceptate de toți, crede politologul bulgar Ivan Krâstev.