"Uniunea Europeană a impus condiţii Turciei pentru a putea obţine anularea vizelor pentru cetăţenii săi care călătoresc în Spaţiul Schengen şi una dintre condiţii a fost ca Ankara să-şi schimbe legislaţia şi practicile antiteroriste care afectează libertatea de expresie", a declarat Jagland, într-un discurs rostit în cadrul Adunării Parlamentare a CoE.
El a adăugat că legislaţia şi practicile antiteroriste reprezintă de mult timp un motiv de îngrijorare în Europa şi au condus la o serie de hotărâri ale Curţii Europene a Drepturilor Omului (CEDO) împotriva Turciei. Îngrijorările, a precizat el, au existat de dinainte de semnarea acordului între Uniunea Europeana şi Turcia privind stăvilirea fluxului de migranţi, însă ar putea pune în pericol acordul.
Turcia a refuzat până în prezent să modifice această legislaţie, în contextul reizbucnirii violente a conflictului kurd în vara lui 2015, alături de o serie de atentate sângeroase atribuite rebelilor kurzi şi grupării Stat Islamic (SI).
Acordul UE-Turcia a fost semnat în luna martie după ce peste un milion de migranţi şi solicitanţi de azil au ajuns în Europa anul trecut. În cadrul acordului, Ankara s-a angajat să stăvilească fluxul migrator, iar UE a promis în schimb un ajutor financiar iniţial de 3 miliarde de euro, liberalizarea regimului de vize şi deblocarea procesului de aderare a Turciei la UE, precum şi preluarea direct din Turcia a unui număr de migranţi sirieni echivalent cu cel al migranţilor returnaţi din Grecia către teritoriul turc. După semnarea acordului, numărul migranţilor care au ajuns din Turcia în Grecia a scăzut semnificativ.
AGERPRES
