Jaloanele din Cererea de plată nr. 3, parțial îndeplinite

Jaloanele din Cererea de plată nr. 3, parțial îndeplinite. Într-un comunicat de presă, Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene a anunțat că Executivul european a recunoscut progresele semnificative realizate de autoritățile române în ultimele luni pentru clarificarea și corectarea jaloanelor aferente Cererii de plată nr. 3, considerate anterior parțial îndeplinite.

Comisia Europeană a transmis, pe 25 martie 2025, că România va primi o plată parțială de aproximativ 1,3 miliarde de euro, această decizie reprezentând un pas important către deblocarea integrală a sumei de 2,02 miliarde de euro.

Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene a precizat că România are un termen de o lună pentru a răspunde oficial scrisorii transmise de Comisia Europeană. De asemenea, autoritățile române dispun de șase luni pentru a implementa toate măsurile necesare în vederea deblocării complete a cererii de plată nr. 3 și pentru a îndeplini integral jaloanele și țintele asociate acesteia.

”Este important de subliniat că această etapă procedurală nu presupune pierderea fondurilor aferente cererii de plată nr. 3. Sumele rămân în continuare alocate României, iar colaborarea cu Comisia Europeană are ca obiectiv finalizarea completă a procesului de autorizare a plăţii”, au precizat oficialii ministerului.

MIPE a anunțat că, în urma evaluării realizate de Comisia Europeană asupra îndeplinirii jaloanelor și țintelor din Cererea de plată nr. 3, România a primit, pe 15 octombrie 2024, confirmarea că 68 dintre acestea au fost evaluate pozitiv, în timp ce 6 jaloane au fost considerate parțial îndeplinite.

Ulterior, pe 8 noiembrie 2024, Comisia Europeană a adoptat avizul privind evaluarea preliminară a cererii.

Procesul a fost suspendat din cauza modificării cadrului legislativ

Procesul a fost suspendat din cauza modificării cadrului legislativ referitor la pensiile speciale (jalonul 215), fiind influențat de următoarele aspecte:

  • Adoptarea Legii nr. 223/2015, care reglementează pensiile militare de stat.
  • Decizia Curții Constituționale, care a declarat neconstituțională impozitarea progresivă a anumitor categorii de pensii speciale, prin invalidarea dispozițiilor articolului 101 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal.

”Ulterior Deciziei Curţii Constituţionale, Comisia Europeană a informat România că jalonul 215 nu mai poate fi considerat îndeplinit în mod satisfăcător, pe fondul problemelor de echitate în stabilirea anumitor categorii de pensii speciale în raport cu sistemul public general de pensii publice. Valoarea sumei suspendate până la îndeplinirea în mod satisfăcător a jalonului este de 230 milioane euro”, au precizat oficialii ministerului.

Potrivit autorităților, în analiză mai rămân următoarele aspecte:

  • Îmbunătățirea guvernanței corporative a companiilor energetice de stat, cu o sumă suspendată de aproximativ 300 de milioane de euro.
  • Operaționalizarea politicilor de guvernanță corporativă pentru întreprinderile de stat și desemnarea unei conduceri la Agenția Națională de Monitorizare și Evaluare a Întreprinderilor Publice (AMEPIP), pentru care suma suspendată este de aproximativ 400 de milioane de euro.

Măsuri suplimentare pentru remedierea deficiențelor

MIPE precizează că România a adoptat măsuri suplimentare pentru remedierea deficiențelor semnalate de Comisia Europeană în analiza Cererii de plată nr. 3, printre care:

  • Guvernanța corporativă a companiilor de stat: au fost inițiate demersuri pentru reluarea selecției conducerii AMEPIP și actualizarea cadrului legal, astfel încât înlocuirea membrilor numiți în consiliile de administrație să fie mai facilă, în special în companiile din transporturi și energie.
  • Modificarea regimului fiscal pentru microîntreprinderi, ca urmare a adoptării Ordonanței de Urgență nr. 156/2024.
  • Jalonul 215: Ministerul Muncii, în colaborare cu Banca Mondială, a identificat un nou mecanism care să înlocuiască supraimpozitarea progresivă a părții necontributive a pensiilor. Acest sistem asigură același impact bugetar, respectând principiile contributivității și echității prevăzute în PNRR, contribuind astfel la evitarea unei suspendări maxime din cauza neîndeplinirii acestei reforme.

România are alocate fonduri în valoare de 28,5 miliarde de euro prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), dintre care 13,6 miliarde de euro sunt granturi nerambursabile, iar 14,9 miliarde de euro reprezintă împrumuturi.