«Piaţa vinului a tot scăzut din 2008 încoace şi nu arată semne de revitalizare semnificativă a consumului. În fiecare din ultimii doi ani, pe fondul crizei, piaţa vinului a scăzut cu circa 10%.
În 2010, producția națională a fost de 4,95 milioane de hectolitri, cu o valoare de 400 de milioane de euro», explică Ovidiu Gheorghe, directorul general al Patronatului Naţional al Viei şi Vinului, contextul în care au evoluat afacerile. În aceste condiţii, pentru a se menține în marja de profit, producătorii români au găsit și aplicat diverse soluții, de la abandonarea strategiilor tradiţionale şi atragerea de specialişti străini la marchetarea provocatoare și expansiunea reţelelor de magazine.
Recaş merge pe mâna specialiştilor străini
Cu o producţie anuală de opt milioane de sticle de vin, Cramele Recaş au mizat pe inovare. „Am căutat să vedem ce îşi doresc consumatorii. Nu am mers, aşa cum se face de obicei, pe ideea de a ne impune cu ceea ce avem la îndemână. Mulţi mizează pe elementele de tradiţie şi se aşteaptă ca produsele să le fie acceptate imediat. Noi am încercat să ne adaptăm pieţei, să aflăm ceea ce se caută şi să oferim exact ceea ce consumatorii vor să găsească“, spune Ioan Georgiu, directorul general al Cramelor Recaş.
În acest caz, cheia succesului a constituit-o angajarea unor specialişti din străinătate, care cunosc pieţele pe care exportatorii români de vinuri doresc să pătrundă. „Pentru promovarea produselor, avem o firmă separată. În fruntea acesteia am angajat un englez, care să ne ajute să pătrundem pe pieţele străine, unde concurenţa este acerbă. În plus, la departamentul care se ocupă de export am numit un specialist din Australia. Am mizat pe oameni care cunosc bine tendinţele şi cerinţele la nivel mondial“, arată Georgiu.
Cotnari preferă să investească în promovare
Pentru a-și proteja profitul şi, mai ales, pentru a-și majora cota de piaţă, Cotnari a cheltuit sume impresionante în campanii de promovare. „Am investit foarte mult în promovare în perioada de criză şi vom continua pe această linie. Am luat această decizie deoarece aceia care vor rămâne pe piaţă cu o imagine bună vor avea ulterior şanse mari. Astfel, avem concursul «Vinul de aur», imaginea Cotnari în melodii cu Margareta Clipa, promoţii, participăm la târguri.
În 2010, investiția în promovare a fost de 1,9 milioane de euro, după ce în 2009 cheltuisem în acelaşi scop 1,5 milioane de euro. Pentru acest an, am alocat alte două milioane de euro. Iar dacă anul trecut am reuşit să atingem o cotă de piaţă de 24%, sperăm ca în 2011 să depăşim 25%“, declară Constantin Deleanu, preşedintele Cotnari SA.
Murfatlar îşi extinde reţeaua de magazine
Murfatlar s-a decis să investească în zona de desfacere. „Ne-am propus să creştem prin extinderea reţelei Crama Murfatlar la 150 de magazine până la sfârşitul anului 2011“, a spus Laura Muşat, PR manager la Murfatlar România SA.
Astfel a fost creat proiectul de magazine Crama Murfatlar sub sloganul „Vin direct din vie“.
„Planurile de dezvoltare presupun extinderea reţelei cu 100 de magazine în acest an, cu acoperire naţională în oraşele având o populaţie de peste 50.000 de locuitori. Noile magazine oferă multiple avantaje: preţuri accesibile, o gamă largă de produse, vinuri dedicate, prezenţa în proximitatea casei, servire de tip consiliere. Vânzările din magazinele Crama Murfatlar vor cunoaște o creştere substanțială datorită extinderii reţelei“, susține Laura Muşat.
Deşi piața internă este încă principalul debușeu pentru vinurile românești, exporturile încep să fie tot mai consistente. „Dacă anul trecut am exportat 30% din producţie, în 2011 vrem să vindem afară peste această cotă“, spune directorul general de la Recaş.
În timp ce vinurile din podgoria bănățeană merg către Statele Unite, Anglia, Germania, Rusia și, mai ales, către Japonia şi Coreea, cele produse la Cotnari țintesc, cu predilecţie, Rusia.
„Anul trecut am vândut pe piețele externe 10% din producţie, adică în jur de un milion de sticle. Acum ne interesează piaţa din Rusia, unde derulăm un program de promovare pe trei ani, de un milion de euro. Rușii sunt vechi consumatori de vinuri româneşti, iar acum încercăm să reintrăm pe această piaţă, unde timp de 15 ani România a fost aproape absentă. Vom merge cu soiurile româneşti Grasa, Feteasca Albă, Tămâioasa Românească, Frâncuşa. Dacă mergeam cu soiuri străine, aveam mai puţine şanse, pentru că acelea pot fi oferite de mulți alți producători“, punctează liderul companiei moldovene, Constantin Deleanu.
Mulţi vin cu tradiţia şi se aşteaptă ca ceilalţi să le preia produsele imediat, dar noi am încercat să ne adaptăm pieţei şi să oferim exact ce vor consumatorii să găsească.
Ioan Georgiu, directorul general al Cramelor Recaş.
