Prăbuşirea preţului petrolului complică lucrurile pentru Banca Japoniei. Factorii de decizie ai Băncii Centrale de la Tokyo vor decide în această săptămână în privinţa revizuirii ratei dobânzii de referinţă. Oficialii Băncii Centrale se vor confrunta cu sarcina descurajantă de a oferi un motiv care să justifice de ce nu apelează la stimuli financiari, în condiţiile în care prețurile petrolului țin inflația departe de obiectivul Băncii Japoniei, de 2%, scrie publicaţia online Business Insider.
În urmă cu mai puțin de trei luni, Banca Japoniei a justificat extinderea șoc a "relaxării cantitativă și calitative" QQE, ca pavăză faţă de prăbuşirea prețului petrolului şi faţă de o eventuală încetinire ulterioară a creșterilor de prețuri, faţă în faţă cu aşteptările inflaţioniste.
Măsura a menţinut speculatiile de pe piaţă cum că scăderea neobosită a prețurilor petrolului, care s-au înjumătățit, va forța Banca Japoniei ca începând cu luna octombrie anul trecut să relaxeze politicile pentru lunile următoare.
Odată cu revizuirea ratei dobânzilor programată miercuri, Banca Japoniei este hotărâtă să reducă inflația de consum de bază pentru anul viitor fiscal sub 1,5%, de la ţinta de 1,7% proiectată în luna octombrie.
Banca Japoniei poate să-şi extindă politica prin două scheme de împrumut, menite să încurajeze băncile să stimuleze creditarea și să trimită termenele dincolo de luna Martie.
"Prin legarea acțiunlor sale din octombrie de mişcari de pe piaţa petrolului, Banca Japoniei a căzut în propria capcană", a declarat Izuru Kato, economist-sef la Totan Research. "Un petrol ieftin este o binefacere pentru un mare importator, aşa cum este Japonia. Singura care are probleme este Banca Japoniei."
În revizuirea trimestrială a previziunilor sale pe termen lung, Banca Japoniei este de asemenea hotărâtă să revizuiască în urcare prognoza de creștere economică pentru anul fiscal viitor.
Acest lucru ar putea ajuta Banca Japoniei să justifice măsurile luate. Ea speră să susțină că îmbunătățirea economiei va reduce decalajul format de ieșiri și să conducă la creșteri salariale, compensând astfel presiunea descendentă temporară provocată de scăderea prețului petrolului.