De exemplu, Tim Cook, CEO-ul Apple, susține că rutina sa de dimineață constă în practicarea exercițiilor fizice și verificarea e-mail-urilor. Nu este cazul lui Jeff Bezos. Fondatorul Amazon este cunoscut că își dedică primele ore ale zilei… pierderii timpului.

Rutina de dimineață a lui Bezos nu cuprinde ecranele

În 2018, Bezos și-a prezentat rutina de dimineață într-un discurs rostit la Clubul Economic din Washington. Rutina sa cuprinde citirea ziarului, savurarea cafelei și micul dejun alături de familie. Bezoos spune că nici nu pune mâna pe telefon,

Într-un interviu recent, logodnica lui Bezos, Lauren Sanchez, a confirmat că acesta se bucură de diminețile tihnite, adăugând: „Nu punem mâna pe telefoane. Aceasta este una dintre reguli.”

Cu toții suntem conectați diferit când vine vorba de nivelurile fluctuante de energie și de toleranța la stimulare, iar experții susțin că ne vom descurca mai bine atunci când rutinele noastre respectă anumite cerințe ale organismului.

Un obicei care îi îmbunătățește nivelul de energie și abilitățile

Bezos susține că acest obicei nu îl ajută doar să se bucure mai mult de viață. Miliardarul spune că diminețile liniștite, bând o cafea, fără telefon, îi îmbunătățesc nivelul de energie și abilitățile în luarea deciziilor pe tot parcursul zilei.

Neuroștiința sugerează că mai puține dimineți petrecute online înseamnă o sănătate mai bună a creierului.

Jeff Bezos
SURSA FOTO: Dreamstime

Verificarea telefonului, la prima oră, nu este o modalitate bună de a ne începe ziua

Un studiu realizat de IDC arată că aproximativ 80% dintre utilizatorii de smartphone-uri își verifică telefonul mobil în primele 15 minute după ce se trezesc în fiecare dimineață.

Unul dintre primele efecte ar fi că ne punem singuri într-o situație stresantă. Verificarea telefonului imediat după ce ne trezim poate să nu fie o modalitate bună de a ne începe ziua, având în vedere faptul că suntem bombardați cu mesaje noi, e-mailuri, sarcini și alte lucruri care declanșează un sentiment de stres și anxietate.

Acest lucru ne răpește șansele de a începe ziua cât mai calmi.

„Dacă stai în pat cu telefonul, timp de o oră, doar într-o dimineață, impacturile negative ar fi minime. Dar dacă devine un obicei, zi după zi, lună după lună, acest comportament poate avea un efect negativ”, explică Maris Loeffler de la Stanford Lifestyle Medicine Program.

Obiceiul poate dăuna învățării, memoriei și sănătății mintale

Postarea sa confirmă descoperiri recente despre ceea ce se întâmplă atunci când petreci prea mult timp în fața unui ecran:

Un studiu arată că utilizarea frecventă a ecranelor în rândul adulților poate dăuna învățării, memoriei și sănătății mintale

Un alt studiu a arătat că adulții care se uitau la televizor timp de cinci ore sau mai mult pe zi au avut un risc crescut de a dezvolta boli legate de creier, cum ar fi demență sau Parkinson

Mai multe studii sugerează că adulții care se angajează în mai mult de două ore de timp pe ecranul telefonului, în afara serviciului, au un volum mai mic de materie cenușie în creier.

Timpul excesiv petrecut pe telefon este legat de probleme oculare, somn slab și dureri de spate.

Lumina emisă de telefon păcăleşte creierul

Medicii explică faptul că lumina emisă de telefon păcăleşte creierul să creadă că ne aflăm în timpul zilei.

Creierul nu produce melatonină, hormonul somnului, şi astfel persoana în cauză adoarme greu şi nu are un somn odihnitor, ceea ce poate genera numeroase alte probleme de sănătate.

Alți posibili factori, cum ar fi sexul unei persoane, riscul genetic pentru diabet, dieta, activitatea fizică, expunerea la lumina zilei, fumatul sau consumul de alcool, nu au avut nici un impact asupra rezultatelor.

„Sfătuind oamenii să evite lumina pe timpul nopții este o recomandare simplă și eficientă din punctul de vedere al costurilor, care poate ușura povara sănătății globale privind diabetul de tip 2”, concluzionează autorii studiului, cercetătorii de la Universitatea Monash din Australia.

Expunerea pe termen lung la lumina albastră este potențial toxică. Lumina albastră are un impact negativ asupra fiziologiei și poate conduce la dereglări ale glicemiei care, pe termen lung, pot contribui la diabet, spun experții.