Jeffrey Franks, şeful delegaţiei FMI la Bucureşti, a declarat că evaluarea finală a actualului program de finanţare şi detaliile privind noul acord vor fi aprobate de Consiliul Director al Fondului Monetar Internaţional la sfârşitul lunii martie. Delegaţia instituţiilor financiare internaţionale prezintă la BNR concluziile ultimei misiuni de evaluare din actualul acord de finanţare.
Economia îşi revine şi îşi reia creşterea. Ar trebui să ajungă la o creştere de 1,5% în 2011 susţinută de o creştere a cererii şi de exporturile puternice. Se aşeteaptă ca creşterea economică să ajungă la 4-4,5% în 2012.
Inflaţia a urmat traiectoria proiectată, dar presiunea din partea preţurilor alimentelor şi a combustibililor a împins inflaţia peste nivelul anticipat. Credem că inflaţia a atins punctul maxim şi ne aşteptăm să intre în ţinta BNR în a doua jumătate a lui 2011.
Apreciem eforturile autorităţilor de a pune ordine în finanţele publice. Ţinta de deficit pe întergul an 2010 a fost atinsă cu o marjă substanţială. Am fost impresionaţi de hotărârea autorităţilor de efectuare a ajustărilor necesare în condiţii economice şi sociale foarte dificile. Ţinta de deficit de 4,4% din PIB pentru 2011 şi cea de 3% pentru 2012 sunt realizabile. Ajustarea fiscală a creat premisele stabilităţii şi creşterii economice vitoare.
Obiectivele noului pachet de politici este de a impulsiona creşterea economică durabilă, să continue ajustarea şi să atenueze eventualele viitoare şocuri. De aici natura preventivă a împrumutului.
Obiectivele noului pachet de politici este de a impulsiona creşterea economică durabilă, să continue ajustarea şi să atenueze eventualele viitoare şocuri. De aici natura preventivă a împrumutului.
Prima provocare o reprezintă arieratele. Am realizat progrese în privinţa eliminării arieratelor bugetului de stat, dar încă mai avem probleme cu arieratele autorităţilor locale şi ale companiilor de stat. Numai arieratele companiilor de stat totalizează cam 5% din PIB. Aceste facturi neplătite constituie o frână majoră în calea creşterii economice.
În cadrul noului acord, va fi un program de performanţă şi ţinte indicative privind eliminarea arieratelor. Va fi efectuată o analiză completă a tuturor arieratelor şi în lunile următoare.
A doua provocare în ceea ce priveşte creşterea economică este aceea de a majora cheltuielile cu investiţiile publice, rămânând în limita anvelopei bugetare, în special datorită absorbţiei fondurilor europene.
A treia provocare constă în transformarea României într-un loc mai atractiv pentru investitorii străini şi românii să înceapă proiecte şi să creeze locuri de muncă. Programul preventiv va reduce riscurile şi va reduce dobânzile pentru investitori. Programul va include măsuri de reducere a birocraţiei, de înfiinţare mai facilă a firmelor noi.
Transporturile trebuie îmbunătăţite toate pentru a permite producătorilor să-şi transporte produsele în România şi în lume. Firmele de stat din transporturi sunt ineficiente şi subcapitalizate. Acestea trebuie restructurate şi trebuie atras capital şi know-how privat prin investiţii private şi prin bani de la UE.
Băncile continuă să fie bine capitalizate şi lichide. Pierderile aferente creditelor neperformante continuă să le afecteze. În cadrul noului acord, autorităţile române vor încerca să continue angajamentul băncilor mari de a-şi continua finanţările în România.
În privinţa liberalizării pieţei energiei electrice, va fi un proces de ajustare în trei paşi. Primul pas va fi reprezentat de ajustarea consumului non-retail. Acest proces va începe în următoarele luni şi se va extinde până în 2013 pentru companii.
A doua fază vizează consumatorii casnici. Acest proces de ajustare va dura până în 2015. Încă nu am decis când va începe această fază, dar va fi mai lentă şi va începe mai târziu.
A treia problemă este definirea consumatorilor vulnerabili. Va urma un proces de definire a mecanismelor de protejare a categoriilor mai vulnerabile, mai sărace. Ministerele Muncii şi Finanţelor vor stabili cine sunt consumatorii vulnerabili. Gospodăriile care au venituri mari vor trebui să plătească un preţ mai mare. Avem câteva luni la dispoziţie pentru a defini cum şi câte gospodării vom proteja.
Creşterile de preţuri depind de preţurile actuale. Însă gospodăriile nu trebuie să se aştepte la creşteri de preţuri în perioada următoare, pe termen scurt. Am definit cu autorităţile când se va încheia procesul, în 2015. Trebuie definită clasa consumatorilor vulnerabili şi trebuie să avem un program de asistenţă socială înainte de a demara programul.
Pentru consumatorii non-casnici, procesul va începe în lunile următoare.
Nu am discutat cu Guvernul posibilitatea revenirii TVA la 19%. Capacitatea României de a reduce taxele, cum ar fi TVA, contribuţiile sociale, va depinde de două lucruri. În primul rând de atingerea ţintei de deficit bugetar şi să creezi un spaţiu de mişcare. Cea de-a doua provocare este că lucrăm cu guvernul să se creeze un spaţiu pentru reducerea taxelor şi putem obţine acest lucru atunci când colectarea e foarte bună: să plătească mai mulţi o taxă mai mică. Pe măsură ce creşterea economică îşi revine, pe măsură ce deficitul bugetar scade, va exista spaţiu pentru acest lucru. E un obiectiv pe termen mediu şi lung.
Dorim să facem cu autorităţile o analiză a companilor de stat. Sunt peste 150 de companii de stat. Trebuie să analizăm care sunt, ce servicii oferă, au pierderi, au arierate, sunt eficiente. Trebuie să facem rost de date. Apoi, trebuie să creăm o strategie pentru fiecare entitate publică. Poate o parte dintre companii nu sunt eficiente, nu sunt viabile şi trebuie închise. Sunt altele care pot fi privatizate. Sunt altele care sunt strategice şi statul poate decide să le păstreze, aşa cum se întâmplă în alte state. Cerem guvernului să vadă ce vrea să facă cu fiecare companie şi să vină cu o strategie. Unele le privatizăm, altele le închidem, altele le restructurăm. Este decizia guvernului ce vrea să facă cu ele.
În următoarele şase luni, autorităţile au timp suficient pentru a veni cu aceste analize.
Referitor la posibilitatea reducerii contribuţiilor sociale, trebuie să vedem cum evoluează colectarea de taxe în 2011. Ultimele date ne arată o creştere a veniturilor peste estimări. La jumătatea anului autoritităţile vor evalua dacă au venituri suplimentare. Autorităţile vor decide ce vor face cu banii: fie vor dori un deficit mai mic şi vor obţine astfel un avantaj pentru atingerea ţintei din 2012, fie îi pot aloca pentru absorbţia fondurilor europene, fie pot folosi aceşti bani pentru reducerea contribuţiilor sociale.