Jens Stoltenberg susține că Ucraina poate ataca Rusia
Potrivit declarațiilor lui Jens Stoltenberg, conform normelor dreptului internațional, Ucraina este legitimată să atace obiective militare rusești situate în afara teritoriului său.
Această afirmație reprezintă un moment de schimbare în discursul NATO. Este prima oară când acest lucru este afirmat, de la începutul conflictului, acum aproximativ doi ani.
La debutul săptămânii, Stoltenberg a admis că există de mult timp un dezacord între aliații Kievului. Acesta se referă la utilizarea armelor furnizate de Occident pentru a ataca ținte din Rusia. Această divergență a apărut din preocupările legate de riscul de escaladare a conflictului.
„Este la latitudinea fiecărui aliat să decidă dacă există anumite avertismente cu privire la ceea ce livrează, iar diferiţi aliaţi au avut politici oarecum diferite în această privinţă”, a declarat Jens Stoltenberg în interviul acordat pentru Radio Europa Liberă.
El a subliniat că, în conformitate cu dreptul internațional, Ucraina are dreptul la autoapărare. Inclusiv prin atacarea unor „ținte legitime”.
„Dar, în general, trebuie să ne amintim despre ce este vorba. Acesta este un război de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, cu încălcarea flagrantă a dreptului internaţional.
Iar conform dreptului internaţional, Ucraina are dreptul la autoapărare. Iar acest lucru include şi lovirea unor ţinte militare legitime, ţinte militare ruseşti, în afara Ucrainei.
Acesta este dreptul internaţional şi, bineînţeles, Ucraina are dreptul să facă acest lucru, ca să se protejeze”, a explicat șeful NATO.
Un reprezentant al NATO a confirmat, joi, că Stoltenberg a exprimat faptul că ucrainenii au dreptul la autoapărare. Inclusiv prin lovirea unor ținte militare rusești considerate legitime în afara teritoriului Ucrainei.
Afirmația marchează o schimbare importantă a discursului lui Jens Stoltenberg
Aceste observații marchează o evoluție în discursul șefului NATO. Anterior, el a vorbit despre drepturile Ucrainei care vin pe baza dreptului internațional, dar fără a face referire explicită la atacurile asupra teritoriului rusesc, conform informațiilor oferite de Financial Times.
„De asemenea, este important să recunoaştem de fapt că, deşi situaţia de pe câmpul de luptă este dificilă, nu ar trebui să supraestimăm Rusia şi să subestimăm Ucraina”, explica Stoltenberg săptămâna trecută.
A menționat că armata ucraineană a reușit să desfășoare atacuri în profunzime în peninsula Crimeea, care este sub ocupație rusă, și că au reușit să neutralizeze câteva dintre navele din flota Mării Negre a Rusiei.
Perspectiva unei dezbateri intense privind utilizarea armelor occidentale împotriva Rusiei este pe cale să capete amploare. Mai ales că unii aliați din NATO au început să desfășoare avioane de luptă F-16 în Ucraina.
Dacă avioanele produse în SUA sunt echipate cu rachete cu rază lungă de acțiune, acest lucru ar putea extinde semnificativ domeniul de acțiune al atacurilor din partea Kievului asupra teritoriului rusesc.
În ultimele luni, Kievul a amplificat atacurile cu drone și rachete cu rază lungă de acțiune împotriva unor ținte militare din interiorul Rusiei. Inclusiv împotriva unui depozit de petrol utilizat de armata rusă în apropierea orașului Sankt Petersburg.
Totuși, din cauza preocupărilor occidentale legate de sensibilitatea atacurilor asupra teritoriului rus, Ucraina a abordat doar tangențial responsabilitatea sa pentru aceste acțiuni. Un purtător de cuvânt al forțelor ucrainene de apărare aeriană, Iuri Ihnat, a menționat că Ucraina nu face de obicei comentarii în astfel de situații.
NATO pare să susțină atacurile asupra teritoriilor rusești
Atât Franța cât și Marea Britanie, care au deja livrat rachete cu rază lungă de acțiune către Kiev, s-au arătat circumspecte în acordarea aprobărilor pentru astfel de atacuri, temându-se de o escaladare a tensiunilor cu Kremlinul.
În Germania, parlamentarii își depun eforturile pentru a-l convinge pe cancelarul Olaf Scholz să aprobe trimiterea de rachete Taurus către Ucraina, o solicitare vechi de mult a Kievului. Această inițiativă este motivată de posibilitatea ca Ucraina să utilizeze această armă avansată germană pentru a ataca liniile de aprovizionare rusești.
Anul trecut, președintele rus Vladimir Putin a sugerat că Moscova ar putea viza avioanele F-16 furnizate de Occident în afara teritoriului Ucrainei. El avertiza că acest lucru ar putea duce la o escaladare a conflictului. În plus, ar putea implica NATO într-un război direct împotriva Rusiei.
„Acest lucru riscă în mod serios să atragă şi mai mult NATO în acest conflict armat. (…) Tancurile ard şi F-16 vor arde la fel de bine”, declara Putin în luna iunie 2023.
În ultimul timp, câțiva reprezentanți ai guvernului rus au avertizat că o creștere a sprijinului occidental pentru Ucraina ar putea conduce la o escaladare a conflictului și ar putea amplifica riscul unui conflict nuclear la nivel global.
„Ar trebui să facem totul pentru a împiedica producerea (unui război nuclear), dar ceasul ticăie din ce în ce mai repede. (…) Şi în asta văd şi neputinţa guvernelor occidentale care spun mereu acelaşi lucru: Ruşii încearcă să ne sperie, nu o vor face niciodată.
Ei se înşeală. Dacă existenţa ţării noastre este în joc, atunci ce alegere are şeful nostru de stat? Niciuna”, a declarat Dmitri Medvedev, fost preşedinte şi prim-ministru al Rusiei.
