Jens Stoltenberg, secretarul general al Alianţei Nord-Atlantice, a anunțat că NATO nu a observat modificări în configuraţia forţelor nucleare ale Rusiei, modificări care să necesite măsuri suplimentare de apărare.
NATO nu a observat modificări în configuraţia forţelor nucleare ale Rusiei
Jens Stoltenberg, secretarul general al Alianţei Nord-Atlantice, a anunțat luni, 3 aprilie 2023, că NATO nu a observat modificări în configuraţia forţelor nucleare ale Rusiei, modificări care să necesite măsuri suplimentare de apărare. Acesta a denunţat, totodată, „retorica nucleară periculoasă şi lipsită de raţiune” a preşedintelui Rusiei, Vladimir Putin.
„Monitorizăm foarte atent ce face Rusia. Dar, până acum, nu am observat modificări în poziţionarea forţelor nucleare care să necesite schimbarea configuraţiei noastre. Preşedintele Putin încearcă să folosească armamentul nuclear ca modalitate de a ne împiedica să susţinem Ucraina, prin acte de intimidare, prin presiuni, pentru a opri statele NATO şi ţările partenere să mai susţină dreptul Ucrainei de a se apăra. Nu vom fi intimidaţi, vom continua să susţinem Ucraina”, a declarat, luni, Jens Stoltenberg, potrivit postului american de televiziune CNN.
Rusia va staţiona arme nucleare tactice în Belarus
Declarația sa a fost făcută la câteva zile distanță după ce Vladimir Putin și Aleksandr Lukașenko au convenit ca Rusia să staționeze arme nucleare tactice în Belarus, fără încălcarea Tratatului de Neproliferare Nucleară (NPT), amintind că Statele Unite ale Americii au desfăşurat arme nucleare pe teritoriul unor state europene.
„Preşedintele belarus Aleksandr Lukaşenko a ridicat de mult timp problema staţionării de arme nucleare tactice în Belarus. Am convenit cu Lukaşenko că vom amplasa arme nucleare tactice în Belarus fără încălcarea regimului de neproliferare. Rusia va finaliza până la 1 iulie construcţia unui siloz pentru arme nucleare tactice în Belarus.
Rusia nu va transfera în fapt controlul acestor arme Minskului. Rusia are staţionate deja în Belarus zece avioane capabile să poarte arme nucleare tactice. Începând din 3 aprilie, vom începe să antrenăm echipaje. Şi la 1 iulie vom termina construcţia unui siloz special pentru armele nucleare tactice pe teritoriul Belarusului”, a declarat președintele Rusiei, potrivit agenției ruse de presă TASS.
Despre Tratatul de Neproliferare Nucleară (NPT)
Neproliferarea armelor nucleare constituie una dintre dimensiunile esențiale ale păcii și securității internaționale. Eforturile comunității internaționale în această direcție începând cu sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial au culminat cu semnarea la 1 iulie 1968 a Tratatului de Neproliferare Nucleară (NPT), intrat în vigoare la 5 martie 1970. Tratatul a fost semnat si ratificat de 191 de state-părți.
Tratatul recunoaște cele cinci state membre permanente ale Consiliului de Securitate al ONU – Statele Unite ale Americii, Rusia, Marea Britanie, Franța și China – ca state posesoare de arme nucleare. RPDC a fost stat-parte la NPT în perioada 1985-2003.
Inițial, s-a stabilit ca durata tratatului să fie de 25 de ani de la intrarea în vigoare. La Conferința de examinare a aplicării prevederilor Tratatului din 1995, acesta a fost prelungit pe durată nelimitată. Conferințele de examinare se desfășoară periodic, la fiecare 5 ani, facilitate de trei sesiuni ale unui Comitet pregătitor (PrepCom). Cea mai recentă Conferință de examinare trebuia să se desfășoare la New York în anul 2020, dar a fost amânată pe fondul restricțiilor impuse în contextul pandemiei provocată de coronavirus.
Tratatul se bazează pe trei dimensiuni majore, denumite uzual „piloni”: realizarea obiectivului dezarmării nucleare, prevenirea proliferării armelor și tehnologiilor nucleare, promovarea cooperării în domeniul utilizării pașnice a energiei nucleare.
Potrivit informațiilor transmise de Ministerul Afacerilor Externe din România, principalele prevederi ale acestui tratat sunt:
statele posesoare de arme nucleare se angajează să nu transfere arme nucleare sau alte dispozitive explozive nucleare și să nu sprijine, încurajeze sau determine orice stat neposesor de arme nucleare să le producă sau să le obțină pe orice altă cale;
statele neposesoare de arme nucleare se angajează să nu accepte din partea nimănui transmiterea de arme nucleare sau controlul asupra unor asemenea arme, să nu producă și nici să dobândească, nici un fel, sau să primească vreun ajutor pentru fabricarea armei nucleare sau a altor dispozitive explozive nucleare;
statele neposesoare de arme nucleare încheie cu AIEA acorduri de garanții (verificare), care se aplică „surselor sau materialelor speciale fisionabile” produse, prelucrate sau utilizate pe teritoriul acestora;
toate statele-părți se angajează să faciliteze și să participe la schimbul de echipamente, materiale și informații științifice și tehnice pentru utilizarea pașnică a energiei nucleare, să participe cu bună credință la negocieri asupra stabilirii de măsuri eficiente pentru încetarea cursei înarmărilor și pentru dezarmare nucleară, precum și pentru instituirea unui tratat de dezarmare generală și completă, sub control internațional strict și eficient.