'În timpul crizei euro, ţările din Nord şi-au arătat solidaritatea cu ţările afectate de criză. Ca social-democrat, dau multă importanţă solidarităţii. Dar voi aveţi de asemenea obligaţii. Nu puteţi să cheltuiţi toţi banii pe alcool şi femei şi apoi să cereţi ajutor', a afirmat Dijsselbloem, o remarcă pentru care olandezul a refuzat categoric să îşi ceară scuze în faţa Parlamentului European marţi.

 

Interpelat de deputatul Verzilor catalani, Ernest Urtasun, preşedintele Eurogrup a adoptat un ton doct: 'Ideea că ar fi un atac când eu vorbesc serios despre reguli, pe care eu le iau în serios este o eroare', a spus el, adăugând: 'Ceea ce trebuie să înţelegeţi este că, dacă doriţi să menţineţi sprijinul politic şi public pe întreg teritoriul Uniunii Europene privind solidaritatea, trebuie să vorbiţi întotdeauna de angajamentele şi eforturile ce trebuie făcute de fiecare în parte pentru a menţine această solidaritate'.

Explicaţia nu l-a convins pe europarlamentarul spaniol, care nu numai că nu a găsit-o 'amuzantă', ci s-a şi întrebat dacă acesta 'nu este cumva primul act al candidatului olandez în vederii rămânerii în funcţie'.

Într-adevăr, în interviul acordat FAZ, Jeroen Dijsselbloem a declarat că plecarea sa mai mult decât probabilă de la Ministerul Finanţelor din Olanda nu-i interzice să-şi continue mandatul la conducerea Eurogrup până în ianuarie 2018. Dijsselbloem îşi va pierde în următoarele luni postul de la Ministerul Finanţelor din Olanda după eşecul istoric al formaţiunii sale, Partidul Laburist, la scrutinul legislativ din 15 martie, însă mandatul său în fruntea Eurogrupului durează până la 1 ianuarie 2018.

Dincolo de acest element de context (care explică în partea indignarea parlamentarului spaniol, întrucât ministrul de finanţe al Spaniei, Luis de Guindos, este candidatul nedeclarat la preşedinţia Eurogrup), această declaraţie a lui Jeroen Dijsselbloem relevă erorile şi orbirea celor care conduc Eurogrup, notează La Tribune.

Opinia susţinută de aceşti lideri şi pe care o prezintă în faţa naţiunilor lor este aceea că statele din sudul UE sunt 'indolente şi cheltuitoare'. Şi acesta ar fi motivul pentru care a izbucnit criza euro, iar popoarele nordice s-au văzut nevoite să-şi bage mâna în buzunar pentru a ajuta, scrie editorialistul La Tribune. În acest sens, contrar a ceea ce spune, Jeroen Dijsselbloem nu apără solidaritatea, ci o viziune etnică a Europei cu popoare-furnici care lucrează pentru popoare-greieri. Astfel, se incită la xenofobie, se întreţine o neînţelegere reciprocă şi se măguleşte egoismul naţional. Aceasta ucide de fapt tot ceea ce reprezintă ideea europeană, potrivit ziarului.

Într-o uniune monetară, nu ar trebui să existe elevi 'buni' şi 'răi', ci acte individuale ale unor state, care au consecinţe pentru toţi.

Potrivit La Tribune, moderaţia salarială unilaterală a Germaniei a fost, probabil, principala forţă, împreună cu criza din 2007, care a dus la izbucnirea crizei din zona euro. Grecia a avut întotdeauna un nivel al cheltuielilor sociale mai mic decât media europeană, mai remarcă ziarul. AGERPRES