Bancabilitatea IMM-urilor ar trebui privită din punctul de vedere al unui antreprenor, nu al unui bancher, iar dacă 8 din 10 antreprenori nu apelează la un credit bancar, înseamnă ca felul în care sunt construite instrumentele bancare nu sunt în acord cu nevoile acestora, a declarat Florin Jianu, reprezentant al Consiliului Naţional pentru Întreprinderile Private Mici şi Mijlocii (CNIPMMR) şi fost ministru pentru Mediul de Afaceri.
"Consider că trebuie să privim "bancabilitatea" IMM-urilor din punctul de vedere al unui antreprenor, nu al unui bancher. Dacă 8 din 10 antreprenori nu apelează la un credit bancar, înseamnă ca felul în care sunt construite instrumentele bancare nu sunt în acord cu nevoile antreprenorilor. Problemele antreprenorilor sunt legate de costurile bancare cu privire la credite, birocraţia excesivă în acordarea unui credit incluzând condiţiile de calificare la un credit, precum şi de lipsa unor instrumente diversificate şi adaptate nevoilor (credite punte, mezanin, microcredite, dobânzi subvenţionate 100% pentru fonduri europene, etc.)", a spus Florin Jianu.
Reprezentantul antreprenorilor susţine că ideea de a majora capitalul social al firmelor nu este una bună, mai ales că pe plan global se merge chiar spre renunţarea la această măsură.
"Cât priveşte capitalul social, tendinţa globala este de renunţare la această formă primitivă de înregistrare a unei firme, pentru a atrage tineri în economie, start-upuri inovative, nu mărirea capitalului social este soluţia, ci renunţarea la acesta. Ca soluţie alternativă, poţi lega capitalul social al firmei şi implicit răspunderea antreprenorului de cifra de afaceri realizată în ultimul an fiscal, această formă fiind o formă flexibilă şi care nu presupune blocarea unei sume de bani inutil în firmă", a afirmat Jianu.
Oficialii Băncii Naţionale a României au atras atenţia că băncile ar trebui să majoreze crediteze IMM-urile, dar că una dintre probleme o constituie bancabilitatea lor.
Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a declarat săptămâna aceasta că există un potenţial de creditare dacă reformele structurale vor face bancabile mai multe companii. De asemenea, Isărescu susţine că în cazul în care se va continua prin blamarea băncilor pentru comportamente trecute, ne vom "adânci într-o mocirlă a vinovăţiilor". "Acum economisim mai mult decât investim. Suntem în dezechilibru major. Ce o să facem, devenim exportatori de capital noi, românii?", a spus Isărescu. De asemenea, la începutul lunii, economist şef al BNR, Valentin Lazea, a afirmat că un număr mare de firme au capitaluri negative, devenind nebancabile, în România fiind tolerată indisciplina financiară.
"La noi este tolerată indisciplina financiară în sensul că un număr enorm de mare de firme au capitaluri negative, prin aceasta, ele devenind nebancabile. Las la o parte că nivelul cerut pentru capitalizare este cel din 1990, de 200 de lei. Măcar dacă l-ar avea şi pe ăla. Sunt aproape 200.000 de firme care nu numai că nu îndeplinesc capitalul minim, dar au capital negativ. De ce? Aici intervin lacunele din legislaţie care fac mai interesant pentru deţinătorul unei firme să o împrumute decât să vină cu capital. Prin împrumuturi poate să îşi deducă fiscal şi uite aşa ajunge să mănânce din capitalul firmei. De ce face mai degrabă împrumut decât să o capitalizeze? În caz de faliment sau de închidere a firmei, poate veni la masa credală drept creditor. Deci avem o problemă majoră de legislaţie care nu ştiu cât de mult se doreşte a fi rezolvată", a spus Lazea. Agerpres