Compania de consultanţă imobiliară JLL România cere noului Guvern să participe activ la promovarea pieţei româneşti pentru a atrage investitori străini, să permită fondurilor de pensii investiţiile în imobiliare, să păstreze, măcar la nivelul anului 2016, ajutoarele de stat pentru stimularea investiţiilor cu impact major în economie şi să aducă Aeroportul Otopeni la nivelul marilor aeroporturi din lume.
Revista Capital a vorbit cu peste 30 de reprezentanţi ai mediului de afaceri despre noul Guvern, despre măsurile economice adoptate sau anunţate şi despre modul în care o să performeze afacerile în care sunt implicaţi. Citiţi răspunsurile lor într-o serie de interviuri individuale pe capital.ro.
Capital: Care credeţi că va fi impactul creşterii salariului minim şi cum va afecta sectorul pe care activaţi?
Silviana Petre Badea, National Director, Head of Capital Markets în cadrul JLL Romania: Imobiliarele în sine vor fi afectate prin creşterea costurilor în construcţii, dar într-o mică măsură. Este o industrie cu valoare adăugată mare, iar creşterea salariului minim va influenţa poate, mai degrabă, sectorul rezidenţial. Companiile de construcţii mari, cu activităţi în zona comercială (birouri, industrial şi retail), se bazează mai puţin pe personal necalificat şi plătit cu salariul minim şi mai mult pe oameni cu experienţă pe care îi plătesc la nivelul corect.
Capital: Ce aşteptări aveţi de la noul Guvern?
Silviana Petre Badea: Aşteptări nu îmi permit să am. Aş spune că sper să fie un guvern responsabil, care să:
a. asigure un mediu de afaceri stabil
b. să gândească măsurile pe care le adoptă spre binele, pe termen lung, al economiei şi nu cu gândul la alegerile de peste patru ani (sunt optimistă din fire, recunosc).
c. să înţeleagă că mediul de afaceri plăteşte taxe şi creează locuri de muncă şi că susţinerea lui influenţează pozitiv întreaga economie.
d. să gândească în mod responsabil zona de real estate comercial (birouri, industrial şi retail) şi să o susţină şi să o ajute pentru că este scheletul oricărei alte industrii, inclusive IT.
e. să revizuiască legea 411/2004 privind fondurile de pensii administrate privat care interzice fondurilor de pensii din România să investească direct sau indirect în active imobiliare. Un mic procent, de 5-10% din total sume colectate, investit în imobiliare în România ar da şi investitorilor străini încredere în piaţa noastră.
Capital: Enumeraţi cinci priorităţi pe care le consideraţi necesare sectorului în care activaţi şi care ar trebui implementate în decursul acestui an?
Costin Bănică, Business Developer Industrial Agency în cadrul JLL România: Sectorul industrial are în continuare nevoie de susţinere prin ajutoare de stat. Schema de ajutor de stat 807/2004 ar trebui să fie menţinută măcar la nivelul anului trecut, respectiv 146 milioane euro, pentru ca investitorii să continue să considere România atractivă pentru producţie.
Maria Florea, Head of Office Agency în cadrul JLL România: Dezvoltatorii se confruntă cu deosebit de multă birocraţie şi, în urma eforturilor anticorupţie, cu un aparat administrativ şchiop şi panicat, care nu se mai mişcă nici atunci când totul este perfect legal. Mai mult, după alegerile locale, abia recent au început să se normalizeze timpii de aşteptare pentru obţinerea autorizaţiilor de construcţie. Clădirile care sunt în funcţiune şi companiile care închiriază spaţii în ele întâmpină mari probleme în obţinerea autorizaţiilor de funcţionare ceea ce îngreunează instalarea lor şi pot opri proiecte care creează locuri de muncă pentru mii de oameni. Mai mult, pot descuraja alţi investitori să vină în România. Multe dintre aceste companii, în general de IT, au reguli interne de securitate mult mai drastice decât legile noastre şi au obligaţia să le aplice în toate birurile lor din lume. În Romînia, însă, nu îşi obţin autorizaţiile de funcţionare din cauza unor blocaje inexplicabile în sistemul administrativ.
Marius Şcuta, National Director, Head of Office Department în cadrul JLL România: Să existe stabilitate şi la nivelul Guvernului, când vine vorba de instituţii cu care dialoghează mediul de afaceri. De asemenea, schemele de ajutor de stat pentru sectorul IT ar trebui să revină la variantele de acum 2-3 ani, altfel vom vedea o stagnare a acestui business.
Silviana Petre Badea: Zona de investiţii se confruntă cu nişte probleme specifice:
a. Lipsa de interes din partea autorităţilor române în promovarea sectorului imobiliar în Europa într-un mod profesionist, coerent, strategic şi susţinut (bannere la târgurile imobiliare şi un stand aruncat sponsorizat de câţiva dezvoltatori nu este un mod profesionist). Este necesară prezenţa la târgurile imobiliare ca EXPO Real şi MIPIM a unor înalţi oficiali care să se întâlnească cu marii investitori în imobiliare, să li se ofere ocazia să prezinte România cu oportunităţile de investiţii. În acest fel putem măcar asigura investitorii de susţinerea autorităţilor. Mă bucur, însă, că am văzut iniţiative locale bune (Cluj, spre exemplu) care au avut o organizare mult mai bună şi o strategie.
b. Investitorii întreabă mereu atunci când noi, la JLL, le prezentăm oportunităţile în România: „Unde sunt investitorii români? Fondurile de pensii româneşti unde investesc?” Vă puteţi imagina cam ce reacţie au atunci când li se spune că este ilegal să plasezi bani din fonduri de pensii în imobiliare în România. Ce spune asta despre încrederea autorităţilor române în sectorul acesta? Cum să le explicăm noi că statul român preferă să se finanţeze şi să oblige la achiziţia de titluri de stat pentru că este comod şi că, de fapt, această decizie nu are legătură cu stabilitatea acestui activ. Legislaţia fondurilor private de pensii trebuie modificată astfel încât să permită ca măcar 5% din active să fie investite direct în imobiliare în ţară.
c. Nu mai spun autostrăzi că ne-am plictisit şi cred că nu doar noi. Este evident că produsele noastre sunt mai scumpe decât în Occident şi pentru că te costă mai mult să le transporţi prin România. De asemenea, nu putem plăti oamenii din producţie mai bine pentru că, transportul bunurilor din fabricile româneşti către extern este mai scump şi durează mai mult datorită lipsei infrastructurii. Nu le-ar sta acelor bani mai bine în buzunarele românilor decât aruncate pe motorină şi amortizoare uzate? Să amintesc de căile ferate care nu sunt o alternativă viabilă la 18km/h viteza medie pentru transportul de marfă pentru că nu sunt întreţinute şi nu există interes pentru modernizarea lor?!
d. Poarta de intrare în ţară, Aeroportul Otopeni, este jenant şi investitorii nu vor lua în serios această ţară până nu îl punem la punct. Din păcate, prima impresie contează şi prima impresie creată de acest aeroport este de ţară „ValueAdd“, nu de ţară „Core“.
Capital: Cum estimaţi că va evolua piaţa imobiliară în acest an?
Silviana Petre Badea: Ne aşteptăm să continue tendinţa crescătoare din 2016 şi să vedem tranzacţii interesnate pe fondul îmbunătăţirii condiţiilor de finanţare atât în zona de dezvoltare, cât şi în zona de achiziţii imobiliare. Bineinţeles, sunt atât de multe lucruri care se întâmplă la nivel mondial şi care ar putea să aibă un impact asupra României, încât nu putem fi siguri. Deocamdată, însă, veştile sunt bune.
Capital: Vi se pare ameninţată stabilitatea financiară a României prin aplicarea noului pachet de măsuri anunţat de Guvern?
Silviana Petre Badea: Urmăresc politicul suficient cât să îmi fac o părere, dar sunt departe de a fi familiarizată cu constrângerile unui buget de stat cu detaliu şi implicaţiile lui. În limita bunului simţ, însă, dacă îţi propui să cheltui mai mult pentru salariile bugetarilor şi pensii (un lucru lăudabil, de altfel) şi să scazi taxele în acelaşi timp (iaraşi lăudabil), te bazezi pe o creştere suficientă a economiei care să susţină astfel de acţiuni. Domnul Daniel Dăianu spunea foarte bine că, la nivelul de tehnologizare al României, ţara noastră nu trebuie să inoveze cine ştie cât pentru a păstra o creştere economică de 3-4% în următorii cinci ani, dar trebuie să aibă politici consecvente. Aş adăuga şi că trebuie să gestioneze în mod etic şi responsabil banul public.
Acest guvern, confirmat de un parlament ales, ar trebui să ştie să îşi facă calculele bugetare şi să se încadreze în disponibil măcar ca un bun gospodar. Până la proba contrarie, nu putem decât să le urăm succes.