Într-o zi, unul dintre clienţii noştri mari mă roagă să-l ajut să-şi găsească o asistenţă, o "asistenţă de direcţie", cum îi spun ei, un "gate keeper" pentru country manager, scrie specialistul în resurse umane George Butunoiu, pe blogul sau.
În multe companii sau instituţii celui (sau celei) care lucrează în acest post i se spune "şef de cabinet", sau chiar în alt fel, că să nu-i spună “asistenţă”, din pudoare sau din cine ştie ce alte pricini.
"E drept, adesea e un post cu o responsabilitate, influenţă şi autoritate mai mari decât ale multor manageri din organizaţia respectivă, chiar dacă nu are acest cuvânt magic în nume", scrie Butunoiu.
Salariul era cu foarte puţin sub 3.000 de euro, iar cu alte beneficii, viitoarea angajată trecea de acest prag psihologic. "Bani în buzunar la sfârşitul lunii, să nu se înţeleagă altceva", explică recruiterul.
El a primit, pentru acel job, peste 1.000 de CV-uri.
"Şi m-am uitat la detalii în acele CV-uri, convenind cu directorul că dacă sunt mai mult de trei, patru, hai maximum cinci greşeli, neatentii sau lucruri pe care nu ar vrea să le vadă la fel şi în hârtiile lui, nu are rost să mai oboseşti omul la interviu pentru un asemenea post", povesteşte George Butunoiu.
"Evident, nu vorbeam despre detalii interpretabile, legate de preferinţele sau obiceiurile mele: tipurile de font, margini de 2.5, când mie mi se pare mai bine de 2, ci de cele pentru care nu poţi să te ascunzi în spatele gustului sau obiceiurilor locului: un fişier mai mare de 200 Kb, de ce trimiţi un pedefe când ţi s-a cerut un doc, alinierile… Alinierile cu blancuri sunt unii dintre cei mai importanţi 'markeri' în situaţii că această: arată că nu ştii Wordul (cum, promiteţi că-l veţi învaţă la perfecţie în câteva zile – şi, într-adevăr, nici nu e nevoie de mai mult – dacă veţi fi angajată?), sau că nu îţi pasă că apeşi pe treizeci de taste în loc de zece, făcând mai mult zgomot în birou şi stand la fiecare rând câte cinci secunde în plus, secunde care se tot adună, aici cinci, acolo zece, dincolo o sută, aşa, pe nesimţite, şi că la o repaginare sau reformatare se poate duce pe apă sâmbetei toată alinierea… Când aici pui virgulă lipită de cuvânt, şi cu două rânduri mai jos e cu un spaţiu înainte, primul lucru care ne vine în minte, şi mie şi directorului, este că la fel va fi şi într-o scrisoare care va ajunge la guvern sau la o ambasada, cu semnătură directorului în partea de jos. Şi ce să discutăm la interviu?" – arată specialistul în resurse umane.
