experiente de viata extraordinara.Studentii au plecat prin programul Work&Travel organizat de agentii de turism din Bucuresti ca Student Travel sau Zip Travel, program care dureaza patru luni. Au avut acces la program doar studentii din anii II si III, cu medii mari la facultate – minimum 7,50. Ei au sustinut un interviu in limba engleza, in urma caruia au fost selectati pentru a pleca in America. Contra unei sume de 710 dolari, agentia Student Travel i-a ajutat pe studenti in gasirea unei slujbe si semnarea contractului de munca; obtinerea contractului a fost conditia principala pentru acordarea vizei de intrare in SUA.Majoritatea studentilor au muncit in domeniul serviciilor turistice: restaurante, hoteluri, parcuri de distractii, baruri, cafenele etc. Toti au beneficiat de carduri pentru studenti si de un numar de telefon gratuit pe care l-au putut apela oricand din orice stat american. Atat in Bucuresti, cat si in New York, reprezentantii agentiilor Student Travel si Zip Travel si ai Council on International Educational Exchange – o organizatie americana care ii ajuta pe studenti sa isi gaseasca un loc de munca si care ii supravegheaza pe tot parcursul programului in State – au organizat intalniri menite sa ii informeze pe tineri despre toate aspectele programului (modul cum ajung la destinatie, ce trebuie si ce nu trebuie sa vorbeasca cu americanii, cum trebuie sa se comporte la serviciu etc.). Biletul de avion s-a platit separat, la fel si alte optiuni pe care studentii le puteau face in cadrul programului (daca studentul dorea sa intre intr-o baza de date sau sa participe la targuri de munca, acestea se plateau separat). In total, fiecare a platit in jur de 1.500 de dolari pentru a munci in State pe o durata de patru luni. Destinatia a fost New York. De acolo, fiecare a plecat cu autobuzul spre orasul unde se afla locul de munca. Cei mai norocosi si-au gasit repede patronii cu care urmau sa lucreze. Insa majoritatea studentilor au avut probleme cu cazarea. „Am calatorit 14 ore. Am ajuns in Cincinnati la doua noaptea si nu stiam unde o sa ma cazez. Norocul a fost ca m-am imprietenit cu o americanca in autobuz si m-a luat la ea”, a spus Carmen Rusina, membra a acestui program. Familia de americani care a gazduit-o a reprezentat pentru Carmen prima dovada ca se afla in-tr-o lume civilizata. Dupa ce au luat masa in familie, studenta romanca a fost condusa in parcul de distractii cu care avea contract si unde trebuia sa se cazeze. Cu ajutorul celor de la Council on International Educational Exchange, Carmen Rusina a reusit sa-i descopere si pe ceilalti romani care lucrau in acel parc. S-au imprietenit si in scurt timp s-au mutat impreuna. „Era un apartament din centrul orasul Cincinnati, unde am stat sase oameni si pentru care plateam 900 de dolari. Asta insemna cam 150 de fiecare plus energia”, a spus Mihai Petrescu, unul din cei sase. „Multi si-au dat in petec pentru ca romanul e autodistructiv”, a spus Petrescu, dar americanii i-au invatat sa-i respecte pe cei care muncesc, deci sa se respecte si pe ei.
Gasirea unui loc de munca nu este o problema
Locuinta, situata la ultimul etaj, era dotata cu piscina, gratar, sezlonguri etc. Toate acestea reprezentau refugiul perfect dupa o zi de munca plina. „Au fost si zile cand ma trezeam si ziceam ca nu mai vreau, dar cand ma gandeam cat castigam, ma duceam si ma spalam pe ochi”, isi aminteste Bogdan Moisa, student plecat tot prin acest program. Nici unul dintre cei plecati nu a trebuit sa faca eforturi deosebite pentru a fi angajat. Li s-au dat formulare de completat si, la fiecare interviu, studentii au vizionat casete care le explicau ce trebuia sa faca. „Cand am ajuns in America, i-am dat unui cersetor doi dolari si un pachet de tigari. A fost prima si ultima data cand am facut asta acolo, pentru ca am realizat dupa aceea ca numai cine nu vrea sa munceasca este cersetor”, spune Mihai Petrescu.Majoritatea studentilor au avut mai multe slujbe in acelasi timp. Carmen Rusina a lucrat in parcul de distractii, la un fast-food si la un supermarket. A ajuns sa lucreze la un moment dat 80 de ore pe saptamana. „Dar nu eram deloc stresata. Cred ca a fost cea mai linistita parte a vietii, chiar daca ma miscam de la o slujba la alta.”, spune Rusina. A fost platita, in medie, cu sapte dolari pe ora. Din salariu i se scadeau taxele de oras, de stat si taxa federala. Cheltuielile ei pe fiecare luna nu depaseau 250 de dolari. Marius Petrescu a strans in America de patru ori mai multi bani decat parintii lui in aceeasi perioada. „Sistemul american functioneaza foarte bine pentru ca, in primul rand, ei sunt educati sa consume: castiga mult, dar si cheltuiesc mult”, a adaugat Petrescu. Lucrul care a contat cel mai mult pentru patronii americani a fost corectitudinea. Angajatilor, printr-un card special, le erau inregistrate orele de venire si de plecare de la munca. Daca intarziau zece minute dupa masa de pranz sau la inceputul programului, li se scadeau din salariu. Intre studentii romanii si restul angajatilor nu s-a facut niciodata vreo diferenta. Au fost priviti la fel cu ceilalti si platiti exact cat munceau. „Dar asta nu inseamna ca erau extrem de stricti. Ne invitau la o bere si la sfarsitul celor patru luni am primit chiar cadouri de la ei”, a spus Rusina. Toti studentii care s-au intors au spus ca visul lor legat de acest program de vara s-a implinit. Cei mai multi nu au facut investitii mari. Medicinistii au stras bani pentru a-si achizitiona aparatura necesara deschiderii unui cabinet, politehnistii si-au cumparat calculatoare sau accesorii pentru acestea si cativa din ASE au plecat cu gandul de a-si incepe o afacere in Romania. Foarte multi studenti si-au deshis conturi in banci: „Cand m-am intors in tara si am vazut cat sunt de scumpe toate, nu am mai cumparat nimic. Am preferat sa-mi depun banii la o banca”, a spus Mihai Petrescu.Reprezentantii agentiilor s-au declarat multumiti de cum a decurs programul in vara 2003. „Trebuie retinut ca nu e un program facut pentru a emigra, ci pentru a cunoaste o alta cultura si pentru a face bani”, a spus Theodor Ladar, managerul agentiei Student Travel. Acesta a fost plecat prin acelasi program doua veri la rand si s-a intors cu 11.000 USD, bani cu care si-a mobilat locuinta, si-a cumparat o bicicleta, o masina si a investit in agentia pe care o conduce acum. El este dovada ca un student isi poate realiza visul prin propria munca.
Conditii de participare:
· Student la zi, (exclusiv primul si ultimul an), la o universitate de stat sau particulara acreditata
· Medie scolara de minimum 7,50.
· Varsta sub 27 de ani in mai 2004
· Cetatean roman.
· Vorbitor al limbii engleze
· Adresa de e-mail valabila (preferabil pe yahoo sau hotmail).
Etapele principale de participare la program:
· Procurarea formularelor de inscriere de la sediul agentiilor de turism implicate in programul Work&Travel
· Programarea la un interviu in limba engleza si sustinerea interviului
· Semnarea de catre studenti si agentie a unui contract de mediere
· Plata in rate a costurilor programului
· Semnarea unui contract cu un angajator american
· Realizarea formalitatilor pentru obtinerea vizei J1 (permis de munca etc.)
· Programarea pentru viza si pentru interviu la Ambasada SUA din Bucuresti
· Prezentarea la locul de munca din America si indeplinirea contractului incheiat cu angajatorul american
· Intoarcerea in Romania in termen de maximum 30 de zile de la data expirarii vizei.
