Guvernul a dat sah noii conduceri a Camerei de Comert a Romaniei. Mihail Vlasov, lupul tanar venit de la Iasi, era silit sa recunoasca, la scurt timp dupa controversata sa numire: „la urmatoarea adunare generala, daca majoritatea stabileste ca presedinte este George Cojocaru, este OK. Pana la viitoarea intalnire sa ne reprezinte George Cojocaru” (stenograma sedintei din 2 octombrie). Aceasta recunoastere a adversarului nu este intamplatoare. Afirmatia a venit pe fondul presiunii Guvernului care a decis sa mute Registrul Comertului de la Camera sub directa tutela a statului, la Ministerul Justitiei.
„Hotararea de Guvern este un semnal de presiune. Problema grava este ca discutia care a fost cu Biroul Unic va fi o mica gluma pe langa perturbarile ce vor aparea in sistem dupa aceasta”, atragea atentia Dan Lilion Gogoncea, presedintele Camerei din Galati, conform aceluiasi document. „Sa gasim o formula convingatoare pentru Guvern, sa iesim din belea”, mai propunea acesta. Cel care i-a bagat in belea nu este altul decat Mihail Vlasov, dupa a carei venire la Camera Guvernul s-a suparat si le-a luat jucariile.
Poate ca nu este lipsit de semnificatie sa spunem ca Vlasov este membru PNL. Considerat un avocat uns cu toate alifiile, Vlasov a primit lovitura de gratie de unde se astepta mai putin. Lipsind Camerele de principala sursa de venit (peste 70% in 16 judete, peste 50% ca medie), Vlasov a fost silit sa recunoasca autoritatea fostului sef, George Cojocaru. L-a ajutat intentionat Guvernul pe acesta din urma?
Oamenii partidului de guvernamant nu au stat cu bratele incrucisate. Conducerea PSD l-a suspendat un an pe vicele Camerei de la Bacau, Doru Simovici, pentru ca s-a aliat cu lupul tanar. Vlasov vorbea de „parti pris-uri politice”: „Acesti presedinti sunt aici pentru ca li s-au dat faxuri de la Prefecturi si Consilii Judetene sa vina. Avem parti pris-uri politice”, afirma el, in aceeasi sedinta. Daca 33 de presedinti l-au votat la adunarea generala din 23 septembrie, acestia ridica acum mana pentru a-l arata cu degetul acuzator. „16 Camere (cele care au peste 70% din venituri din Registrul Comertului – n.r.) s-au sinucis in 23 septembrie”, remarca Mihai Daraban, seful Camerei Constanta.
Cu totii si-au lasat deoparte simpatiile sau antipatiile si s-au aliat pentru a gasi o formula convingatoare pentru Guvern. Interesant este ca discutiile au vizat mai putin ce contine aceasta formula, in schimb s-au concentrat pe cine o va prezenta. „Cine se suie in avion cu premierul?!”, a fost intrebarea cheie.
Iar raspunsul a venit chiar din partea lui Vlasov, care a inghitit in sec, dar a trebuit sa accepte ca, pana la urmatoarea AGA, sa fie reprezentat de fostul sau rival. Intrebat pe aceasta tema de Capital, el neaga oficial ca nu ar fi el presedintele Camerei Romaniei si o tine una si buna: „Am fost ales la conducerea Camerei Romaniei, iar Cojocaru este la Camera Bucuresti”.
In prezent, CCIR negociaza cu Ministerul Justitiei un protocol prin care sa ii revina o buna parte din incasarile Registrului, sub forma de venituri pentru inchirierea spatiilor, pentru utilizarea arhivei. Avocatul Dan-Lucian suleac spune ca in orasele mari Cluj, Timisoara, Alba, „procedeul inregistrarii firmelor era fluent: din punctul meu de vedere nu a fost nevoie de spagi sau alte sume platite in plus”.
Taxele de inregistrare si autorizare a functionarii comerciantilor au fost stabilite prin Ordonanta nr. 76/2001 si publicate in Monitorul Oficial. Prin urmare, nu se modifica prin trecerea Registrului Comertului la justitie. Tot prin decizie a Guvernului sunt stabilite taxele platite la notariate.
Tortul: mai bine de cinci milioane de dolari
Oficiul National al Registrului Comertului avea venituri de 12,5 miliarde la sfarsitul anului trecut si peste 14,5 miliarde lei previzionate in acest an. Mare parte dintre acestea, 11,2 miliarde in 2001, a provenit din cota de 8% platita de Registrele din tara la veniturile lor. Facand calculele, rezulta 150 de miliarde de lei (cinci milioane de dolari) din taxele percepute firmelor.
