Situaţia economică internaţională se învårte într-un cerc vicios, trasă în jos de investitorii refugiaţi în petrol şi aur, cu inflaţie în creştere şi un avans economic tot mai modest.
Raza de lumină văzută de economişti în perioada aprilie-mai s-a stins. Atunci, problemele legate de scumpirea petrolului, creşterea inflaţiei sau deprecierea dolarului păreau că pot fi încet depăşite, iar revenirea se simţea inclusiv pe pieţele de capital. Din păcate, semnele crizei nu au dispărut, dimpotrivă, s-au accentuat, odată cu apropierea de finele primului semestru. Inflaţia a atins cote alarmante peste tot în lume, în principal ca urmare a scumpirii materiilor prime. Cotaţiile mărfurilor de refugiu, cum este aurul, s-au apropiat de maximele istorice, iar indicii bursieri au pierdut tot ce cåştigaseră în scurta perioadă de corecţie pozitivă. Suficiente motive pentru ca unora să le pară anul 2008 compromis în totalitate.
Este economia Statelor Unite ale Americii în recesiune sau nu? De la începutul anului, toţi analiştii încearcă să răspundă la această întrebare, cu argumente pentru ambele părţi. Răspunsul este foarte important pentru întreaga lume, deoarece globalizarea economiilor deschise înseamnă şi internaţionalizarea problemelor unui stat. Cel mai bun exemplu este preţul petrolului, unde deciziile statelor arabe producătoare, intenţiile războinice ale americanilor sau israelienilor, presiunile ruşilor şi consumul în creştere din China şi India afectează fără discriminare toate continentele. Între timp, barilul de petrol a ajuns la peste 145 de dolari şi nu dă semne de ieftinire.
Înainte însă de publicarea principalilor indicatori ai economiei SUA din luna iunie, unul dintre cei mai mari investitori americani, miliardarul Eli Broad, a ieşit la rampă cu o declaraţie prin care anunţă că SUA trece prin cea mai grea perioadă de după al Doilea Război Mondial. „Este cea mai dificilă perioadă economică pe care am întålnit-o în viaţa mea de adult“, a declarat miliardarul american în vårstă de 75 de ani, citat de Bloomberg. Broad a intuit foarte bine starea economiei SUA, confirmarea venind prin publicarea indicatorilor care au arătat că încă 62.000 de angajaţi au dispărut din economie (mai puţin sectorul agricol), ceea ce va duce la o stagnare, sau chiar o diminuare, a creşterii Produsului Intern Brut (PIB). Rata anualizată de creştere a PIB-ului american a fost de 1% în primul trimestru al anului.
Şomaj în creştere
Dacă în SUA rata şomajului a ajuns la 5,5% în luna mai, iar numărul locurilor de muncă a scăzut cu 438.000 în prima jumătate a anului, în zona euro a Uniunii Europene (UE) şomajul a rămas neschimbat, la o rată de 7,2%. Principala problemă a UE este însă inflaţia anualizată, ajunsă la un nivel de 4% în iunie (în SUA nivelul era de 4,2% în luna mai), mult peste ţinta de 2% stabilită pentru toate statele care au adoptat sau vor să adopte moneda euro. Inflaţia a convins Banca Centrală Europeană (BCE) să majoreze din nou nivelul dobånzii de referinţă cu un sfert de procent, ajungånd pånă la 4,25%. „În condiţiile în care nu avem nicio influenţă asupra preţurilor la petrol, fier sau cărbuni, suntem obligaţi să mărim dobånda pentru a contracara efectele secundare ale acestor scumpiri“, a declarat Jean Claude Trichet, preşedintele BCE, pentru postul de televiziune olandez RTLZ.
Toate estimările pentru 2008 sunt de-acum modificate, majoritatea analiştilor prognozånd o continuare a actualei situaţii în trimestrul al treilea şi o uşoară revenire în ultimul sfert al anului în curs. Creşterea economică în SUA în 2008 este estimată la 1,4%, iar pentru zona euro, la 1,7%. Rata anualizată a inflaţiei prognozată este de 4,2% pentru americani şi 3,5% pentru europeni. Speranţele revenirii din ultimul trimestru al anului sunt legate de calmarea situaţiei internaţionale prin absorbţia efectelor negative generate de criza subprime din SUA şi de preţul barilului de petrol. Criza nu se va încheia însă complet anul acesta. „Problema este acum că oamenii nu cred că scăderea preţurilor caselor s-a încheiat“, spune Eli Broad, referindu-se la posibilitatea ca efectele crizei subprime să se întindă pånă anul viitor, lovind direct profiturile din 2008 ale băncilor de investiţii.
Mai puţine oferte publice
Problemele economice prin care trec statele din zona euro forţează redimensionarea companiilor, în special în ceea ce priveşte capitalizarea bursieră. Pierderile de ordinul miliardelor de euro suferite de companiile listate la Bursa de Valori Bucureşti (BVB) nu sunt singulare. Deutsche Bank, cea mai mare bancă din Germania, a pierdut nu mai puţin de 27 de miliarde de euro din valoarea capitalizării în ultimele 12 luni, cifră aproape egală cu capitalizarea BVB din acest moment (aproximativ 30 miliarde de euro). Cotaţia acţiunii listate la Frankfurt şi New York a coboråt de la 106 euro, acum un an, pånă la circa 55 de euro, în prezent, în condiţiile în care creşterea economică înregistrată de Germania este de 1,8% în primul trimestru al anului, cu o estimare pentru 2008 de 2%.
Astfel de condiţii nefavorabile restrång puternic activitatea pieţelor de capital. Peste tot, investitorii şi-au micşorat numărul de tranzacţii, iar cei instituţionali sau cu resurse financiare mari s-au refugiat în achiziţii considerate sigure în perioade de scădere, cum ar fi metalele preţioase şi materiile prime. Cererea tot mai mare a susţinut şi susţine în continuare majorarea preţurilor acestor produse. Rezultă astfel un cerc vicios, cu efecte în indicatorii macroeconomici ai tuturor statelor cu economii deschise (economii închise mai au în prezent puţine ţări, precum Coreea de Nord).
Practic, investitorii fug din piaţă deoarece aceasta scade, se refugiază în petrol şi aur, preţul acestora creşte din cauza cererii tot mai mari, majorarea preţului induce inflaţie, dobånzile de referinţă se măresc, iar investiţiile în pieţele de capital devin tot mai puţin atractive. Numărul de oferte publice iniţiale din primul semestru al anului a scăzut pe plan mondial pånă la nivelul anului 2003: doar 333 de companii, faţă de 702 societăţi în aceeaşi perioadă a anului trecut.
Tranzacţionare pe sentiment
De la începutul anului şi pånă în prezent, pieţele de capital consemnează scăderi de două cifre pentru principalii indici, aproape fără excepţie. Cei mai importanţi indici americani, Dow Jones Industrial Average şi S&P 500, au pierdut 14,9%, respectiv 14%, scădere la care ar trebui adăugată şi deprecierea dolarului, de aproximativ 20% în ultimele 12 luni. O depreciere asemănătoare înregistrează şi indicele britanic FTSE 100, de 14,2%, şi cel nipon, Nikkei, de 13,5%. În acelaşi timp, DAX a coboråt cu 21,6% în Germania, iar indicele celor mai importante 50 de companii din UE, DJ STOXX 50, a pierdut 24,8%.
Scăderile se adåncesc în Europa Centrală şi de Est, în ciuda menţinerii acestor state pe un trend economic ascendent, peste media UE. Bursa din Ungaria, prin indicele BUX, a coboråt 23,6%, cea din Cehia, prin PX50, s-a depreciat cu 20,8%, iar WIG din Polonia a scăzut 28,4%.
Primele şase luni ale anului par şi mai sumbre cu cåt înaintezi spre Est. În Romånia, indicele BET, al celor mai mari zece companii listate, a pierdut 37,5%, iar BET-C, indicele compozit al bursei, a coboråt 29,08% în această perioadă. Bulgarii, prin indicele SOFIX, şi turcii, prin ISE 100, sunt foarte aproape de noi, cu pierderi de 37,6%, respectiv 37,9% în primul semestru. Rusia însă, ţară cu resurse importante de materii prime, a coboråt, prin indicele RTSI, doar 3,7% de la începutul anului.
Se poate observa că deprecierile de la BVB nu sunt o excepţie pe piaţa de capital europeană. Reprezentanţii bursei bucureştene încearcă acum să convingă investitorii de soliditatea economiei romåneşti şi de potenţa companiilor listate. „Investitorii de la BVB ar trebui să se uite mai mult la fundamentele emitenţilor şi nu la situaţia internaţională, care, pånă acum, nu a afectat dezvoltarea economiei“, spune Stere Farmache, preşedintele BVB. Din păcate, recuperarea pierderilor înregistrate din maximele istorice de anul trecut este estimată a avea loc doar în 2009.
«În condiţiile în care nu avem nicio influenţă asupra preţurilor la petrol, fier sau cărbuni, suntem obligaţi să mărim dobånda de referinţă a băncii.»
Jean-Claude Trichet, preşedintele Băncii Centrale Europene
27 miliarde euro a pierdut Deutsche Bank din valoarea capitalizării în ultimele 12 luni, coborånd pånă la 29,2 miliarde euro în prezent
«Investitorii de la BVB ar trebui să tranzacţioneze pe baza indicatorilor fundamentali ai emitenţilor, nu în funcţie de situaţia internaţională.»
Stere Farmache, preşedintele Bursei de Valori Bucureşti
