De la inceputul anului, euro s-a apreciat cu aproape 13% fata de moneda americana. In Romania s-a resimtit aceasta evolutie prin cresterea cursului de schimb al monedei unice pana la un maxim de 38.288 lei, cu 3.270 de lei mai mult fata de inceputul anului, cea mai accelerata depreciere a leului fata de euro. Din momentul in care Banca Nationala a anuntat trecerea la euro ca moneda de referinta (martie 2003), aproape toate preturile au urmat cursul monedei unice.Evolutia euro se pare ca a ajutat
De la inceputul anului, euro s-a apreciat cu aproape 13% fata de moneda americana. In Romania s-a resimtit aceasta evolutie prin cresterea cursului de schimb al monedei unice pana la un maxim de 38.288 lei, cu 3.270 de lei mai mult fata de inceputul anului, cea mai accelerata depreciere a leului fata de euro. Din momentul in care Banca Nationala a anuntat trecerea la euro ca moneda de referinta (martie 2003), aproape toate preturile au urmat cursul monedei unice.
Evolutia euro se pare ca a ajutat firmele si indicatorii macroeconomici, dar a afectat buzunarele romanilor care si-au cumparat locuinte si bunuri de larg consum, au luat credite pentru masini sau au plecat in concediu. Cel mai serios sprijin l-au primit exportatorii, care si-au vandut majoritatea produselor in zona euro. „Cresterea euro ne-a ajutat sa avem o evolutie pozitiva a contului curent”, spune guvernatorul BNR, Mugur Isarescu.
Exportatorii nu au sarit, insa, in sus de fericire, in conditiile in care au facut si importuri sau li s-a redus valoarea contractelor. „Pe ansamblu, profitul generat de cresterea valorii euro fata de leu si dolar a fost inghitit de importurile de materie prima din Franta”, afirma Dan sucu, actionarul majoritar al grupului Mobexpert.
De anul viitor, factura la telefonul mobil va fi in euro
si totusi, principalul perdant a ramas cumparatorul de rand, produsele importate din zona euro fiind vandute la cursul de schimb din ziua respectiva. „Companiile pierd cel mult din deprecierea de la momentul vanzarii pana la cel al cumpararii unei alte marfi”, spune Daniel Ostahie, directorul general al grupului Altex.
Alexandru Popescu a imprumutat anul trecut de la banca 10.000 de euro pentru a-si cumpara o casa. Dobanda anuala de 9% i-a convenit, in conditiile in care cresterea euro fata de leu, in urma cu doi ani, nu era la fel de rapida ca cea a dolarului. Transformata in lei, rata lunara a crescut deja in mai, fata de inceputul anului, cu inca noua procente ca urmare a ascensiunii euro. In schimb, salariul primit in lei la paritatea dolarului de la inceputul lunii, a scazut cu peste 3%. Majoritatea multinationalelor care vin din Europa platesc inca salariile in dolari, desi au contabilitatea si cifra de afaceri raportate la euro. Reprezentantii lor spun ca, din moment ce Romania nu este inca membra UE, platesc salariile asa cum cred de cuviinta, dar tot mai multi vor sa introduca sistemul de la inceputul anului viitor. Potrivit companiei de consultanta KPMG, care monitorizeaza circa 100 de companii multinationale cu activitate in Romania, trecerea la o raportare totala fata de euro nu va fi facuta pana in 2007, din ratiuni care tin strict de profit.
Acestea nu au fost singurele probleme pentru Alexandru Popescu. Casa cumparata cu bani de la banca l-a costat mai mult decat daca ar fi achizitionat-o acum un an. „Dupa trecerea la euro ca moneda de referinta, reactia aproape imediata a fost de schimbare a preturilor apartamentelor in moneda europeana. Evolutia raportului euro-dolar a dus la cresterea preturilor la imobile, in medie, cu circa 10% fata de anul trecut”, arata Mircea Cleciu, directorul general al agentiei imobiliare Neocasa.
Pretul bunurilor de larg consum importate din UE a crescut pe primele patru luni, in medie, cu 15%. Lucru care nu se resimte insa in inflatie, majoritatea importatorilor trebuind sa practice disconturi egale cu deprecierea leului. „Chiar daca pentru noi exista o pierdere certa, nu am putut sa crestem preturile mai mult decat puterea de cumparare sau decat competitorii”, spune Andrei Ghitescu, reprezentantul companiei Philips in Romania. Desi merg pe pierdere, reprezentantii companiilor de telefonie mobila spun ca nu au decis inca facturarea convorbirilor telefonice in functie de euro, mentinand raportarea la dolar. Acest lucru se va schimba insa la inceputul anului viitor.
Macroeconomic totul pare OK
Problemele create cumparatorilor de cresterea euro par a nu avea ecou la nivel macroeconomic. Guvernatorul BNR, Mugur Isarescu, afirma ca impactul inflationist nu s-a resimtit pana acum, date fiind structura importurilor si preturile administrate stabilite in dolari. Semne de intrebare legate de respectarea tintei anuale de inflatie (14%) au aparut abia dupa depasirea pragului de 1,18 dolari/euro.
Pentru platile facute de Romania in contul datoriei externe, cresterea euro fata de dolar a fost chiar benefica. „Serviciul datoriei publice externe se situeaza anul acesta sub doua miliarde de dolari, in structura sa dolarul si euro avand ponderi aproape egale, putin mai mult de partea dolarului. Datorita revizuirii cursului de schimb, vor rezulta anul acesta chiar economii la sumele prevazute in buget pentru datoria publica”, spune Enache Jiru, seful Trezoreriei Statului. In plus, arata Jiru, cresterea euro, alaturi de decizia Bancii Centrale Europene de a reduce dobanzile in euro la 2%, ajuta Romania luna aceasta si in lansarea emisiunii de euroobligatiuni pe pietele internationale de capital. Valoarea acesteia ar putea depasi, potrivit ministrului Finantelor, Mihai Tanasescu, 500 de milioane de euro.
Efecte negative In economie
· Dincolo de pragul de 1,18 dolari/euro, apar riscuri care pot ameninta tinta anuala de inflatie, BNR fiind nevoita sa ia masuri de siguranta, prin mentinerea dobanzilor la peste 18%, fapt care ar trebui sa incurajeze economisirea in lei.
· O amenintare mai putin grava pentru obiectivul de inflatie poate veni dinspre cresterea preturilor bunurilor de larg consum si de folosinta indelungata importate din zona euro, precum si dinspre „scumpirile” operate pe piata imobiliara dupa trecerea la euro ca moneda de referinta.
· Importurile energetice in euro afecteaza factura companiilor si balanta de plati externe.
· Importurile de materie prima din Uniunea Europeana au devenit mai costisitoare. Transformati in euro, la un miliard de lei, se plateste acum cu 100 de milioane de lei mai mult fata de inceputul anului.
Buzunarul romanului
· In ultimile cinci luni, pretul caselor a crescut, in medie, cu 10%.
· Salariile in dolari au scazut cu peste 3% in aceeasi perioada.
· Pretul bunurilor de larg consum importate din UE a crescut cu pana la 23%.
· Cine s-a imprumutat la banca in euro a platit, pe langa dobinda, inca noua procente la rata lunara (achitata in lei).
· Costul mediu al unei vacante pentru doua persoane in strainatate a crescut cu circa patru milioane de lei la 1.000 de euro platiti la inceputul lunii iunie.
· Facturile la telefonie fixa si mobila au ramas totusi in dolari, pretul in lei diminuandu-se fata de inceputul anului.
Efecte pozitive in economie
· Impactul inflationist al cresterii cursului euro a fost contrabalansat de structura importurilor si de faptul ca o mare parte dintre preturile administrate sunt raportate la dolar.
· Evolutia contului curent este considerata „pozitiva”, exporturile crescand in primele patru luni cu 10,4% (valori exprimate in euro).
· Deoarece in structura serviciului datoriei externe de anul acesta ponderea platilor in dolari o depaseste cu putin pe cea a platilor in euro, este posibil sa se faca economii cu sumele prevazute in buget pentru datoria publica, ca urmare a revizuirii cursului.
· Cresterea euro, alaturi de recenta reducere a dobanzilor, pana la 2%, anuntata de Banca Centrala Europeana, va ajuta Romania luna aceasta sa lanseze emisiunea de euroobligatiuni in valoare de 500 milioane de euro pe pietele internationale de capital.
Riscul valutar loveste in cifra de afaceri
Neacoperirea riscului valutar provoaca pierderi companiilor. Imposibilitatea acoperirii riscului valutar reprezinta cea mai mare problema cu care se confrunta companiile straine in urma aprecierii accelerate a monedei unice euro.
In ultimii patru ani, operatorii de telefonie mobila au pierdut intre 10 si 20 de milioane de dolari anual, datorita deprecierii leului fata de dolar. Anul acesta, Orange, de exemplu, care la nivel european isi raporteaza cifra de afaceri in euro, va inregistra o pierdere prognozata de peste 10%. In plus, companiile straine vor avea probleme si cu mentinerea cursului euro-dolar la o paritate mai mare de 1,15. „Pentru ca nu am avut posibilitatea sa acoperim riscul valutar prin operatiuni de hedging a trebuit sa prognozam o reducere cu 10% a veniturilor”, se arata in raportul anual al TIW, actionarul majoritar al MobiFon.r
In ultimele 12 luni, euro s-a apreciat cu 25% fata de dolar, ceea ce a facut ca producatorul de ciment Carpatcement sa castige in lei cu peste 15% mai mult decat profitul prognozat. „Este vorba aici de cresterea din exportul in tarile membre UE”, spune Mihai Rohan, directorul general al companiei. Un alt segment al celor care vor avea de castigat de pe urma cresterii euro este cel al companiilor de turism si al celor aeriene. Tarom, de exemplu, care isi calculeaza preturile in euro, prognozeaza un profit suplimentar de doua milioane de euro, rezultat din incasarile externe, chiar daca pe ansamblu nu va inregistra profit. r
In mod indirect, producatorii de tutun, cafea si alcool vor suporta o crestere a preturilor care le va afecta cifra de afaceri. Accizele la aceste produse incasate de stat sunt exprimate in euro, in timp ce preturile raman in lei. Peter Imre de la Philip Morris spune ca singura modalitate prin care cifra de afaceri poate fi mentinuta in parametrii prognozati este sa mentina preturile sub cresterea euro.r
Exportatorii sunt cei care vor avea de castigat, desi la nivel global impactul s-ar putea sa nu fie foarte mare, intrucat economia romaneasca nu are resurse pentru a creste dintr-o data volumul exporturilor. Ioan Preda, proprietarul fabricii de confectii „Starconf”, a incheiat anul acesta contracte in valoare de 12 milioane de euro. „In ultimele doua luni, atunci cand am observat ca euro creste accelerat, am intrebat partenerii din Italia si Anglia daca nu ne pot plati inaninte de termen. Chiar si asa am inregistrat un profit suplimentar de 20% din cifra de afaceri prognozata”, spune Preda. r
Iulian Bunea, proprietarul firmei Radev, are o afacere in domeniul productiei de mobilier pentru magazine si complexe comerciale. El importa materie prima din Germania si exporta mai apoi cu preponderenta in Franta si Italia. „Din pacate, importurile sunt mai scumpe decat exporturile. In urma unui calcul pe lunile aprilie si mai am ajuns la concluzia ca, pe ansamblu, am pierdut in jur de 10.000 de euro din cauza devalorizarii”, spune Bunea.r
In general, analistii economiei romanesti nu se arata foarte entuziasmati de aceasta evolutie a lucrurilor, intrucat cresterea monedei euro ar putea sa fie de scurta durata, si atunci efectele pozitive asupra economiei romanesti nu vor fi foarte importante. „Intrebarea care se ridica este cu cat au crescut exporturile romanesti in aceasta perioada pentru a spune ca avem de castigat din acest joc valutar. Din pacate, statisticile arata cu totul alte lucruri”, spune analistul Ilie serbanescu.r
r
Populatia ramane fidela creditelor in valutar
r
Cea mai previzibila reactie din partea clientilor bancilor, in conditiile deprecierii dolarului fata de euro, ar fi migrarea catre creditele in dolari si depozitele in lei si euro. Lucrurile nu au stat, insa, mereu asa.r
Dinamica depozitelor si creditelor a fost reglata de situatia mult mai complexa din piata. „Chiar daca exista o tendinta a clientilor de a solicita mai mult credite in dolari, piata regleaza lucrurile, astfel incat imprumuturile in euro si in dolari au avut o crestere aproape egala”, spune vicepresedintele BCR, Natalita Hurduc. In special la creditele imobiliare si ipotecare, care au cea mai mare pondere in portofoliul BCR aferent persoanelor fizice (47%), desi clientul ar putea prefera un imprumut in dolari, vanzatorul imobilului stabileste de obicei pretul in euro. Desi se simte o reorientare catre lei, la creditele imobiliare pe termen lung cresterea a fost mai accentuata pentru cele in valuta. r
si la Raiffeisen Bank ponderile imprumuturilor in euro si dolari s-au mentinut aproape egale, afirma vicepresedintele bancii, Rasvan Radu. „Tendinta a fost de crestere mai accentuata a creditelor in lei pe termen scurt si a celor in valuta pe termen lung. La depozite, cresterea este mai puternica tot la valuta”, arata Radu.r
Pe ansamblul pietei, in primele patru luni, imprumuturile neguvernamentale in lei au crescut in termeni reali cu 16,8%, iar cele in valuta cu doar 6,8%. Cu toate acestea, soldul creditelor in lei (80.997 miliarde de lei) se mentine mult sub cel al imprumuturilor in valuta (123.717 miliarde de lei). Dominante raman creditele acordate de banci in dolari: 91.187 miliarde lei la 31 martie. La aceeasi data, creditele in euro insumau 79.347 miliarde de lei, in crestere fata de cele 68.222 miliarde de lei consemnate la sfarsitul lui 2002.r
r
Cine s-a imprumutat in euro, a pierdutr
r
Guvernatorul BNR, Mugur Isarescu, s-a aratat zilele trecute ingrijorat de gradul inca ridicat de „dolarizare” a pietei (60%) si a repetat avertismentele transmise celor care continua sa prefere creditele in valuta: „A fost o miscare de 30% intre euro si dolar in ultima perioada. Cei ce s-au imprumutat in euro si se uitau chioras la noi, atunci cand spuneam ca este riscant, au pierdut, daca au avut veniturile in lei. Asa se intampla cand te uiti doar la dobanda”.r
Valuta este cautata de populatie si in cazul economiilor, desi dobanzile mici au taiat serios din castiguri. Depozitele in dolari si euro au avansat cu 7,72% in primele patru luni, iar cele in lei cu doar 6,16%. La nivel national, plasamentele in valuta se situeaza putin peste jumatatea valorii depozitelor la termen in lei. In Bucuresti, insa, ele insumeaza 29.746 miliarde de lei, depasind cu 5.000 miliarde de lei plasamentele in lei. Depunerile populatiei au ramas, totusi, departe de cresterea creditelor. Lucrurile stau si mai rau in cazul deozitelor la termen ale companiilor. Soldul acestora a scazut atat in lei, cat mai ales in valuta, diminuand cresterea depozitelor la termen in lei pe intreaga piata la 3,6% (sub inflatie) si determinand o scadere a celor in valuta cu peste 2.000 de miliarde de lei.