Jocurile de noroc în țara lui “Jos guvernul”. Existența unor clădiri de patrimoniu cu denumirea de Cazinou, fie că vorbim de cel din Constanța, ori cel din Sinaia sau cel mai vechi Cazinoul Regal din Slănic Moldova (construit în timpul domniei lui Carol I, acum aproape 222 de ani) arată că în România s-au practicat jocurile de noroc și că tânărul stat a reglementat domeniul și nu a interzis desfășurarea acestuia. Chiar mai mult, construcția acestor spații, în care se puteau desfășura jocurile de noroc, era o adevărată provocare arhitecturală. Clădirile fac acum parte din patrimoniul istoric și sunt admirate de turiștii din întreaga lume.

Din păcate, în aceste locații nu se mai organizează activitate de cazinou, spre exemplu, în acest moment mai există doar patru astfel de locații în București.

Jocurile de noroc și controversa revoluției legislative

O scurtă analiză a măsurilor legislative luate în ultima perioadă, prin care s-a proclamat victoria împotriva păcănelelor și a rezultatelor obținute, în câteva cuvinte:

  • Au fost eliminate jocurile de noroc cu risc limitat, unde jucătorii puteau paria sume mici iar câștigul nu putea depășii 1.000 lei. De ce?

Greu de înțeles justificarea acestei măsuri, aparatele de joc cu risc limitat au fost introduse în exploatare prin anul 2014, și erau cele care nu permiteau dezvoltarea adicției la jocurile de noroc, după modelul țărilor occidentale.

Sumele mici pe care le puteai câștiga, prin efectul legii, făceau din aceste aparate echipamente de petrecere a timpului liber, de distracție, jucătorul nefiind atras de posibilitatea unui mare câștig financiar. Acum, exact aceste echipamente sunt interzise.

  • S-a interzis exploatarea jocurilor de noroc tip slot machines, celebrele ”păcănele”, în localitățile cu mai puțin de 15.000 de locuitori. Rezultatul este  migrarea jucătorilor către localitățile mari, supraaglomerarea sălilor și deschiderea mai multe locații de jocuri de noroc.

De asemenea urmare a legiferării eronate (se interzicea autorizarea, nu exploatarea) și a aplicării acestor norme după ureche, la acest moment instanțele de judecată au permis funcționarea în localitățile cu pricina a celor care au contestat măsurile luate de Oficiul de Jocuri de Noroc.

  • S-a interzis consumul de alcool în locațiile de jocuri de noroc, rezultatul obținut este că la acest moment, jucătorii ies în fața sălilor la o țigară și un pahar de bere (sau altceva adus de acasă) și își varsă năduful pe trecători, generând în acest fel un disconfort pentru trecători dar și pentru vecini.

Jocurile de noroc și bugetul de stat

Prin măsurile luate au fost diminuate sumele pe care bugetul de stat le încasa. Spre exemplu au fost scoase din exploatare 33.356 de slot machines (ca urmare a creșterii taxelor și a garanției și a aplicării ultimelor modificări legislative), pentru care se achita lunar o taxă de autorizare (din cei 5.300 euro/anual) la care se adăuga taxa de viciu de 500 euro/an.

Concret în anul 2024, din cauza modificărilor succesive și nefundamentate, la bugetul de stat se estimează că s-a încasat mai puțin cu 140 mil. euro (doar din taxele directe). Totodată, și-au încetat activitatea 264 de firme licențiate (din care 158 licențe clasa 1-a – operatori de jocuri de noroc și 106 firme suport – licențe clasa 2-a), au fost închise 1.263 săli de joc, toate acestea fiind date oficiale până la data de 30.11.2024, companii care aduceau prin activitatea lor alte taxe și impozite la bugetul de stat. La toate acestea se adaugă pierderea unor locuri de muncă în comunitățile mici, a sumelor plătite cu titlul de chirie și altele.

Toate aceste sume erau certe (plătite lunar bugetului de stat) pentru că legislația din domeniu nu permite firmelor să aibă niciun fel de datorie la stat.

Jocurile de noroc restricționate și nu reglementate

O ultimă măsură de mare impact, trebuia să fie instituirea unei baze de date la nivelul ONJN, care să cuprindă persoanele indezirabile și autoexcluse. Această bază de date ar trebui să permită operatorilor de joc să identifice rapid persoanele care au cerut autoexcluderea sau din divrese motive au interzis să joace (mai multe detalii gasiți aici).

Din păcate nici la acest moment, această bază de date nu este bine structurată și nu oferă acces operatorilor de joc să o poată consulta, pentru că ONJN nu a avut sumele prevăzute în buget pentru ea și pentru că nu sunt angajați care să poată scrie un caiet de sarcini, acest lucru generând în ultima perioadă de timp o sumedenie de aspecte negative, pe care le vom dezvolta cu altă ocazie.