Cât de proastă este situația bugetară de a stârnit atâtea discuții în ultimele zile?
Dacă vedem veniturile bugetare cumulate în 2012 și 2013 vs țintele propuse, problema Guvernului este aceea că nu reușește să se încadreze în trendul potrivit pentru a atinge ținta de venituri planificată pentru anul în curs. Anul trecut a ratat îndeaproape veniturile planificate, reușind să colecteze cu 2 miliarde lei mai puțin. În schimb, anul acesta ținta pare mult mai ambițioasă și, fără măsuri de reducere a cheltuielilor – că de creștere a impozitelor sau a colectării pe ultimele luni cu greu poate fi vorba – se va înregistra o neîndeplinire semnificativă a planului, așa cum arată trendul. Dacă tot se caută țapi ispășitori pentru derapajul bugetar, aș sugera autocritica. E eficientă și sănătoasă, chiar dacă în politică nu ajungi prea departe cu ea. De bine de rău, recolta de impozite a mers binișor. Mai precis, banii adunați până acum de Guvern sunt cu 4,4% mai mult decât cei strânși în perioada similară a anului trecut. O creștere de peste 4 ori mai mare decât rata inflației care, potrivit INS, până acum se cifrează la sub 1%. Deci, în termeni reali, Guvernul a colectat mai mult decât anul trecut.
În schimb cheltuielile au ieșit în decor: cheltuielile bugetare sunt cu 7 miliarde lei mai mari decât cele de anul trecut (veniturile au crescut cu 6 miliarde). Statul român cheltuie mai mult de la an la an, mizând pe faptul că economia crește de la sine și o să îi plouă în gură cu impozite. Guvernele par la fel de dependente de cheltuieli (populiste) precum un bețivan de sticla de rachiu; dar, spre deosebire de bețivanul care, bântuit de remușcări, mai promite din joi în Paște că se va da pe brazdă și că își va achita datoriile, guvernele noastre se angajează solemn că vor fi și mai iresponsabile – că vor cheltui mai mult de la an la an. Se vede clar unde au crescut cel mai mult cheltuielile: la salariile bugetarilor și la cumpărarea de bunuri și servicii. Cheltuielile de personal au atins aproape nivelul din 2009. Cheltuielile cu bunuri și servicii sunt cu 6 miliarde lei mai mari ca în 2009. De asemenea, tradiția guvernării pe datorie a dus la creșterea cheltuielilor cu dobânzile: statul a plătit, până în septembrie, 1 miliard de euro în plus față de perioada similară din 2009 în contul datoriei publice. Banii contribuabililor, care nu au fost întrebați în vreo campanie electorală dacă vor să devină datornici, care nu au fost chemați la vreun referendum pe această temă, cărora nu li s-a spus că vor da pe dobânzi jumătate din bugetul educației. Deocamdată. Pentru că „credibilitatea“ statului român despre care se spun atâtea povești zilele astea și capacitatea lui de a se împrumuta ieftin depind, de fapt, de politica inflaționistă dusă de SUA & Co. Câtă vreme ei tipăresc bani și țin dobânzile real-negative, putem și noi să ne întindem mai mult decât ne este plapuma. Dar dacă panica se va instala pe piețele financiare, și rata dobânzii se va dubla sau tripla, atunci o să fie cu adevărat interesant.
Concluzia este una singură: deficitul bugetar raportat la PIB-ul estimat se situează la un nivel mai ridicat decât anul trecut: 1,3% în loc de 1,22%, ceea ce demonstrează încă o dată că nu a avut loc nicio îmbunătățire în actul de guvernare.
Bogdan Glăvan este profesor universitar de economie la Universitatea Româno-Americană și autorul blogului www.logec.ro
"Acest articol a apărut în ediţia print numărul 44 a revistei Capital din săptămâna 4 -10.11.2013"