Zăpada și-a făcut apariția la Jocurile Olimpice de iarnă de la Beijing (2-20 februarie). Pârtii albe împodobesc stațiunile Yanqing (schi alpin) și Zhangjiakou (biatlon, schi fond și discipline de freestyle), la peste o sută de kilometri distanță de capitala Chinei. Tunurile de zăpadă funcționează cu viteză maximă de la jumătatea lunii noiembrie pentru a produce materia primă esențială pentru sporturile de iarnă. Pe lângă pârtii, nimic, nici un fulg de nea, arată Le Monde.

Pentru imagini de carte poștală și cadre frumoase cu natura, merge. Dar competițiile se vor desfășura 100% pe zăpadă artificială. Nicio problemă, resursele de apă ale regiunii sunt suficiente, asigură Comitetul de Organizare al JO de la Beijing 2022, care promite că Jocurile vor fi „prietenoase cu mediul, unificatoare, deschise și curate”.

Greu de crezut, apreciază Carmen de Jong, profesor de hidrologie la Universitatea din Strasbourg, potrivit căreia este „iresponsabil” să organizezi Jocurile într-o regiune cu un climat arid, foarte rece și foarte vântos, unde cad maxim 5 centimetri de zăpadă pe iarnă, adică mai puțin decât la Paris în anul 2021. „Pentru a produce zăpadă la Jocuri, vor fi folosite în total 2 milioane de metri cubi de apă – consumul mediu anual al unui oraș chinez de 12.000 de locuitori ”, susține cercetătoarea. La Yanqing și Zhangjiakou, chinezii transportă apa în conducte subterane de șapte și, respectiv, 30 de kilometri și o stochează în rezervoare imense timp de câțiva ani.

Fără grijă pentru biodiversitate

Autoritățile dau asigurări că apa consumată pentru Jocuri reprezintă sub de 4% și respectiv 10% din resursele anuale de apă ale regiunii și că nu va fi afectat consumul casnic. „Aceasta este o zonă care deja are un deficit mare de apă. Cum putem spune că nu are niciun impact /apa pentru Olimpiadă/ dacă fermierii înșiși trebuie să plătească pentru irigații?” se întreabă Carmen de Jong.

Expertul se teme și mai mult de perioada post-olimpică, atunci când pomparea apei va crește în volum pentru a furniza zăpadă artificială numeroaselor stațiuni de sporturi de iarnă aflate în construcție, ceea ce se va adăuga nevoilor tot mai mari ale Beijingului. Conform calculelor sale, volumele anuale de apă deviate pentru zăpadă din lacul de acumulare Yunzhou – 10 milioane de metri cubi – sunt aproape egale cu volumul extras din același rezervor de apă potabilă pentru capitala chineză.

Cu toate acestea, organizatorii au luat toate măsurile pentru a-și ține angajamentele ”verzi”: opt situri construite pentru Jocurile Olimpice de vară din 2008 vor fi refolosite în această iarnă, precum „cubul de apă”, scena probelor de înot, vara, transformat acum într-un cub de gheață pentru curling. De asemenea, organizatorii promit că toate locurile de competiție vor fi alimentate cu energie electrică 100% verde.

În ciuda promisiunilor, milioane de copaci au fost mutați în districtul Yanqing pentru a permite construirea instalațiilor olimpice. De asemenea, organizatorii nu au ezitat să retraseze limitele Rezervației Naționale Naționale Songshan (4.600 de hectare), în inima căreia șerpuiesc pistele de schi și bob. Fără prea mare atenție pentru biodiversitatea care a suportat greul acestor proiecte titanice (25% din suprafața rezervației a fost distrusă).

Covid-19 pe post de aliat

Amprenta de carbon a Jocurilor de iarnă de la Beijing este, de asemenea, discutabilă. „Dacă organizatorii își propun să fie neutri din punct de vedere climatic, trebuie să prezinte cifre, dar până acum nu au oferit niciuna”, critică proiectele Carmen de Jong, potrivit căreia discursul oficial este „greenwashing” /doar dă impresia că totul este prietenos cu mediul/. Specialista invocă faptul că emisiile de C02 pentru construcția de șantiere, locuri de cazare și infrastructură rutieră și feroviară nu au fost luate în considerare la calculul amprentei de carbon. Modelul de energie 100% regenerabilă promovat de organizatori ar viza doar instalațiile sportive, notează de Jong. De exemplu, ce amprentă de carbon va avea încălzirea centrală a satului olimpic cu temperaturi exterioare care ar putea atinge – 20 °C ? 

Din cauză că publicul străin va fi absent, din motive sanitare, factura ar putea fi mai mică decât se credea; pandemia de Covid-19 poate fi până la urmă cel mai bun aliat al mediului.

China nu neagă faptul că Jocurile vor avea consecințe asupra mediului. Raportul publicat în mai 2021 de Universitatea de Sport din Beijing explică însă că s-au luat măsuri pentru „reducerea impactului construcției obiectivelor [olimpice] și al operațiunilor [sportive] asupra mediului și biodiversității”. Pentru a reduce, deci, nu pentru a compensa. Autoritățile de la Beijing preferă să evidențieze eforturile – incontestabile – întreprinse în ultimii ani pentru îmbunătățirea calității aerului și apei în nordul țării.

Electricitate verde

Pe 5 ianuarie, Biroul de Mediu din Beijing a raportat că concentrația de particule ultrafine PM 2,5 (având diametrul mai mic de 2,5 µm) a scăzut cu 63,1% față de cel mai mare record, înregistrat în anul 2013. Cifra este ”mult mai mică decât cea înregistrată în țările dezvoltate în aceeași perioadă”, au subliniat autoritățile chineze.

Cu toate acestea, pragul obținut rămâne de șase ori mai mare decât cel de cinci micrograme recomandat de Organizația Mondială a Sănătății (OMS).

Conform documentelor oficiale, un program de reîmpădurire a mărit – cu 2,4% – suprafața verde din capitală, ducând-o la 44% din suprafața totală a orașului. Calitatea apei s-a fi îmbunătățit și rata de reprocesare a apelor uzate a crescut de la 87,9% în 2015 la 94,5% în 2019.

Pentru a se asigura că Jocurile sunt alimentate doar cu energie electrică verde, țara nu s-a zgârcit cu cheltuielile. În regiunea Zhangbei, aproape de zona de competiție Zhangjiakou, în vara anului 2020 a fost construită o centrală electrică alimentată exclusiv cu turbine eoliene și energie solară. Această investiție de peste 8 miliarde de euro ar trebui să alimenteze site-urile Jocurilor, dar și să furnizeze 14 miliarde de kilowați/ore de energie verde către Beijing în fiecare an, echivalentul a 10% din consumul orașului, economisind, potrivit autorităților, 49 de milioane de tone de cărbune.

Această rețea flexibilă ”folosește tehnologii de clasă mondială pentru a preveni în mod eficient întreruperea și fluctuațiile alimentării cu energie electrică în rețea, limitări specifice noilor surse de energie, și pentru a transmite energie stabilă pentru producție industrială și uz casnic”, a declarat Xu Zhijun, secretar general al JO de la Beijing 2022.

Mândrie a organizatorilor Jocurilor, acest echipament are un dezavantaj. Potrivit Agenției France Presse, fermierii din Hebei se plâng că au fost expropriați și că nu au fost despăgubiți corespunzător, terenurile fiind considerate – în mod eronat, în opinia lor – ca neexploatabile.

Vehicule cu hidrogen

Cu ocazia Jocurilor Olimpice, Beijingul dorește să-și arate performanțele tehnologice în ceea ce privește energiile regenerabile și utilizarea materialelor durabile. Astfel, potrivit organizatorilor, gheața de pe stadionul de patinaj viteză – ”The Ice Ribbon” – „va fi realizată folosind un sistem de răcire ecologic care utilizează pentru prima dată [în China și la Jocurile Olimpice de iarnă] CO2 ca agent frigorific, înlocuind freonul, relativ nociv. Acest sistem este mai ecologic și oferă economii de energie de peste 30% în comparație cu metodele tradiționale de răcire».

La fel, acoperișul uriaș în formă de rachetă de tenis – 198 de metri lungime și 124 de metri lățime – este construit din materiale „excepțional de ușoare și flexibile”. Potrivit presei chineze, „cântărește doar 25% din greutatea acoperișurilor tradiționale, reducând astfel considerabil cantitatea de materiale utilizate și emisiile de CO2 la sursă”. În plus, „practic toate” serviciile de transport vor fi alimentate cu energie verde și vor folosi vehicule cu hidrogen.

Să sperăm și că nu va exista niciun accident rutier: pentru a evita orice risc de răspândire a Covid-19, populația a fost rugată în mod explicit să nu vină în ajutorul niciunui vehicul avariat!