The New York Times este prima sursă care a transmis informaţia că preşedintele Biden a ordonat administraţiei să împărtăşească dovezile cu CPI. Sursa a precizat că administraţia Biden a început deja marţi să notifice Congresul, relatează Reuters.

Pentagonul s-a opus demersului de a împărtăşi dovezile cu instanţa de la Haga şi a explicat în privat că orice cooperare cu CPI ar putea deschide calea pentru urmărirea penală politizată a trupelor americane desfăşurate în străinătate.

Pentagonul a fost acuzat de congresmeni republicani şi democraţi că subminează efectiv urmărirea penală a Rusiei pentru crime de război prin blocarea schimbului de informaţii militare americane cu CPI.

CPI a emis în martie un mandat de arestare pe numele liderului rus Vladimir Putin pentru suspiciunea de deportare a copiilor din Ucraina, ceea ce ar constitui o crimă de război. La rândul său, Rusia a emis un mandat de arestare pe numele procurorului CPI.

Nefiind membră CPI, Rusia respinge jurisdicţia acesteia. Moscova neagă comiterea de atrocităţi în timpul conflictului său cu Ucraina.

Biden a cerut identificarea autorilor crimelor din Ucraina

Nici Statele Unite nu sunt membre ale CPI, iar Casa Albă a refuzat să discute detaliile specifice ale oricărei cooperări cu instanţa.

„Încă de la începutul asaltului Rusiei asupra Ucrainei, preşedintele a fost clar: trebuie să existe responsabilitate pentru autorii şi pentru cei care au facilitat crimele de război şi atrocităţile din Ucraina”, a declarat un purtător de cuvânt al Consiliului Naţional de Securitate.

„În ceea ce priveşte CPI în mod specific, nu vom discuta detaliile privind orice fel de cooperare, ceea ce este în concordanţă cu practica instanţei de a trata cererile de cooperare într-un mod confidenţial”, a adăugat purtătorul de cuvânt.

Anchetatori americani ajută la pregătirea dosarelor

Oficialul a precizat că Statele Unite au trimis anterior echipe de anchetatori şi procurori internaţionali pentru a ajuta Biroul Procurorului General al Ucrainei în pregătirea dosarelor pentru crime de război.

Autorităţile ucrainene şi occidentale afirmă că există dovezi împotriva Rusiei de crime şi execuţii sumare, bombardamente asupra infrastructurii civile, deportări forţate, răpiri de copii, tortură, violenţă sexuală şi detenţie ilegală.

O urmărire penală reuşită pentru crime de război necesită un standard ridicat de probe, într-o situaţie în care accesul la suspecţi şi la locurile crimelor este adesea restricţionat şi există o suprapunere de jurisdicţie între instanţele naţionale şi cele internaţionale.