Președintele SUA urmează să îi primească la Washington pe prim-miniştrii Marii Britanii şi Danemarcei. Întrevederea va avea loc săptămâna aceasta și va viza furnizarea de avioane de luptă F-16 pentru Ucraina, discuţii despre summitul NATO și despre viitorul lider al Alianței.
Presa internațională notează că Marea Britanie şi Danemarca joacă un rol esenţial în planul internaţional comun de furnizare de aeronave militare moderne pentru Ucraina, un demers aflat abia la început.
Președintele SUA a aprobat demersul de curând, după ce a respins mai multe luni solicitările preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski de a primi avioane americane.
Joe Biden se va întâlni cu premierul danez şi cu premierul britanic
Joe Biden se va întâlni luni cu premierul danez Mette Frederiksen şi joi cu premierul britanic Rishi Sunak. Discuţiile au loc într-o perioadă crucială în cele 15 luni de război, în timp ce Ucraina se pregăteşte de mult aşteptata contraofensivă, conform Reuters.
„Unul dintre subiectele asupra cărora vom căuta să aflăm punctul lor de vedere – iar preşedintele va fi interesat să-şi împărtăşească perspectiva sa – este reprezentat de nevoile de securitate pe termen lung ale Ucrainei. Şi acesta este într-adevăr punctul în care F-16 intră în discuţie”, a declarat purtătorul de cuvânt al Consiliului de Securitate Naţională al Casei Albe, John Kirby.
Danemarca a achiziţionat zeci de F-16 de fabricaţie americană începând cu anii 1970 şi a indicat că este deschisă la posibilitatea de a furniza Ucrainei câteva. Marea Britanie a pledat cu tărie pentru o coaliţie care să aprovizioneze Ucraina cu avioane de luptă şi spune că va sprijini Ucraina să obţină avioanele F-16 pe care le doreşte. Însă Marea Britanie nu are niciun F-16 în dotare şi a exclus trimiterea de avioane Typhoon ale Royal Air Force.
În schimb, Marea Britanie spune că va oferi piloţilor ucraineni un antrenament de bază pe avioane la standarde occidentale începând din iunie, pentru a-i pregăti să piloteze F-16. Piloţii ucraineni vor merge apoi în alte ţări pentru următoarele etape de pregătire.
Mette Frederiksen se profilează ca o candidată serioasă pentru a-l înlocui pe Jens Stoltenberg
Potrivit diplomaţilor, Mette Frederiksen, în vârstă de 45 de ani, se profilează ca o candidată serioasă pentru a-l înlocui pe Jens Stoltenberg, care urmează să se retragă de la şefia Organizaţiei Tratatului Atlanticului de Nord în septembrie.
Aceasta a intrat în lumina reflectoarelor pe scena internaţională anul trecut ca susţinătoare fermă a Ucrainei în războiul acesteia cu Rusia, câştigând respect pentru eforturile sale de a consolida unitatea occidentală în faţa conflictului, notează sursa menționată.
„Aş putea petrece mult timp spunând lucruri bune despre Mette Frederiksen. Ea este unul dintre cei mai pricepuţi şefi de stat din Europa. Există un mare respect în Europa pentru munca pe care a făcut-o ca prim-ministru şi pentru persoana care este, în cooperarea internaţională”, a declarat săptămâna trecută premierul norvegian Jonas Gahr Store, întrebat despre Frederiksen ca potenţial candidat pentru postul de la şefia NATO.
Principalul obstacol pentru potenţiala sa candidatură este faptul că Danemarca a fost mult timp un stat cu cheltuieli modeste pentru apărare şi a fost nevoie de presiuni pentru a determina Copenhaga să aducă cheltuielile militare la 2% din PIB, un obiectiv cheie pentru statele membre NATO.
Totuşi, în decembrie, Frederiksen şi noul său guvern centrist au devansat cu trei ani, până în 2030, planul de îndeplinire a obiectivului NATO. Săptămâna trecută, Copenhaga a anunţat investiţii mari în apărare în următorii 10 ani şi creşterea ajutorului militar acordat Ucrainei.
Frederiksen, un politician de carieră care este şi şefa Partidului Social-Democrat, a devenit în 2019 cel mai tânăr prim-ministru danez din istorie. Ea a fost realeasă anul trecut, după ce a fost aplaudată pe scară largă pentru că a condus ţara nordică prin pandemia COVID-19. Totuşi, ea are un profil limitat dincolo de graniţele naţionale.
„Se poate spune că nu a avut cu adevărat un profil internaţional. Dar asta s-a schimbat când a început invazia Rusiei în Ucraina”, a declarat Jacob Kaarsbo, analist în domeniul securităţii şi apărării la Think Tank EUROPA.