Casa Albă a acceptat să livreze muniție cu dispersie Ucrainei. Aceste tip de muniție este extrem de controversat, având în vedere faptul că lansând astfel de bombe care se fragmentează, viața civililor este pusă în pericol, Muniția cu dispersie (fragmentare) este interzisă de foarte multe state.
Preşedintele american Joe Biden și-a dat acordul ca SUA să furnizeze Ucrainei controversatele muniţii cu fragmentare (sau muniție cu dispersie) şi va face vineri un anunţ oficial în acest sens, potrivit presei americane citate de agenţia EFE.
Decizia, care ocoleşte interdicţia legală pentru fabricarea, folosirea şi furnizarea acestui tip de muniţii, survine după ce organizaţii precum Human Rights Watch (HRW) au cerut Washingtonului să nu dea curs cererii Kievului de a-i oferi muniţii de acest fel.
Miza este contraofensiva Ucrainei
Cotidianul The Washington Post subliniază că decizia lui Biden survine în timp ce armata ucraineană se confruntă cu o diminuare a resurselor de obuze de artilerie convenţionale care îi sunt furnizate de aliaţii săi occidentali, ce sunt tot mai preocupaţi de lentoarea contraofensivei ucrainene pentru eliberarea teritoriilor ocupate de Rusia.
Potrivit HRW, atât trupele ruse cât şi cele ucrainene au folosit muniţii cu fragmentare în războiul din Ucraina.
Utile în special în atacurile asupra trupelor aflate în tranşee, bombele cu fragmentare explodează în aer deasupra unei ţinte, eliberând zeci de submuniţii pe o arie extinsă, iar unele dintre ele nu explodează şi devin pe termen lung o ameninţare pentru populaţia civilă, la fel ca minele.
Rusia folosește acest tip de muniție
Întrebat despre acest subiect la o conferinţă de presă premergătoare summitului NATO care va avea loc săptămâna viitoare, secretarul general al Alianţei, Jens Stoltenberg, a răspuns că „le revine aliaţilor în mod individual să ia decizii asupra furnizării de arme şi echipamente militare Ucrainei, le revine guvernelor să decidă, nu NATO ca alianţă”. „Rusia foloseşte bombele cu fragmentaţie în războiul său brutal de agresiune pentru a invada o altă ţară, în timp ce Ucraina le foloseşte pentru a se apăra”, a motivat Stoltenberg.
Bombele cu dispersie sunt muniții formate din alte bombe, de dimensiuni mai reduse, care sunt dispersate pe suprafețe mari, cu scopul de a distruge obiecte în mișcare, invizibile de la distanțe mari.
Bombele cu dispersie (fragmentare) sunt interzise în peste 120 de țări în conformitate cu Convenția cu privire la muniții, care a fost adoptată la Dublin, în mai 2008 și semnată în decembrie 2008.
Cât despre cererile Ucrainei de a fi primită în NATO, el a spus că, la summitul de la Vilnius, aliaţii vor „reafirma” că Ucraina va deveni într-o zi membră a NATO. „Continuăm consultările şi elaborarea formulei exacte care va fi făcută publică atunci când ne vom fi pus de acord”, a indicat Stoltenberg.
Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, aşteptat la summitul NATO din 11-12 iulie, cere angajamente clare asupra unei perspective de aderare de îndată ce războiul cu Rusia se va încheia. Dar statele membre încă mai caută o linie comună asupra garanţiilor de securitate pe care sunt dispuse să le ofere Ucrainei.