Bancherii raportează greşit creditele neperformante şi încearcă să acopere din banii deponenţilor români pierderile generate cu finanţarea băncilor-mamă, în perioada de boom
Beculeţul roşu s-a aprins la Banca Naţională după ce s-au văzut datele raportate pentru luna iulie, iar suspiciunile au crescut după analiza situaţiei bilanţurilor din septembrie. „Am văzut că sursele atrase de la băncile-mamă – pasivele externe – au scăzut brusc la doar 66,4 miliarde de lei în septembrie anul acesta. Vârful fusese de 88 miliarde de lei în decembrie 2008. Ne-am speriat, pentru că banii aceştia veniseră să dea credite în perioada de boom şi scădeau putenic, deşi nu scădeau la fel de mult şi creditele“, a declarat Nicolae Cinteză, directorul Direcţiei de Supraveghere din BNR, la seminarul EU-Cofile, organizat la Sinaia de Asociaţia Română a Băncilor (ARB) şi Alpha Bank.
Potrivit afirmaţiilor sale, situaţia i s-a părut periculoasă, în condiţiile în care rata de neperformaţă a creditelor creşte (în luna octombrie a juns la 21,7%), iar sursa externă de finanţare (de la băncile-mamă) – se înlocuieşte cu cea internă (banii deponenţilor români). „Eu sunt suspicios. Riscăm ca o rată foarte mare de neperformanţă a creditelor, adică nenorocirile create din surse externe, să fie finanţată din sursă internă. Am zis că nu vom permite aşa ceva“, spune Cinteză.
Raportări eronate
Şeful supravegherii bancare a remarcat campanii publicitare intense pentru atragerea de depozite făcute de bănci şi a suspectat încercări de acoperire a pierderilor, dar şi de ascundere a ratei reale de neperformanţă a creditelor. „Dacă o bancă ascunde neperformanţa şi menţine indicatorul de solvabilitate sus, înseamnă că ne-a păcălit. Mi-a fost teamă că unele bănci nu raportează corect şi teama asta s-a confirmat“, spune Cinteză, precizând că a constatat multe nereguli în felul în care băncile realizează restructurarea creditelor. Au existat situaţii în care s-au restructurat credite chiar şi de 20 de ori, iar un preşedinte de bancă şi-a pierdut funcţia, la cererea BNR, din cauza unor astfel de practici. „Un preşedinte de bancă justifica restructurările neuzuale invocând strategia de menţinere a serviciului datoriei sub 60 de zile, fără a face provizioane, pentru că aşa i-a cerut acţionarul“, îşi aminteşte şeful supravegherii din BNR.
Potrivit afirmaţiilor sale, situaţia neperformantelor de la jumătatea anului nu poate fi verificată pe baza raportărilor la Centrala Riscurilor Bancare, din cauză că acestea s-au făcut eronat. „Doar dacă dădeam sancţiuni pe raportări eronate îi omoram pe unii“, spune Cinteză. BNR a dat un nou termen de raportare – la finele lunii septembrie – pentru a remedia erorile, şi unele bănci a trebuit să lucreze şi sâmbătă, şi duminică pentru aceasta. „Toate creditele acordate persoanelor fizice şi restructurate fără respectarea Regulamentului nr. 17 va trebui să fie provizionate 100% fără deducere de colateral. La restructurările fără motivare economică, cerinţa de capital va fi pe baza unei ponderi la risc de 1250%“, spune Cinteză.
O bancă va trebui să facă provizioane de 500 milioane de lei numai din declasarea performanţei financiare a clienţilor companii, de a cărei înrăutăţire nu a ţinut cont. BNR suspectează şi faptul că băncile îşi îndeamnă clienţii mari cu restanţe la credite să intre în insolvenţă, pentru că astfel creditele se clasează pierdere 1 şi se pot deduce provizioane 100%, în timp ce la clasa pierdere 2 ar deduce doar 25%.
Dar dacă rata de neperformanţă nu e reală, dau drumul la bani în afară şi vin peste doi ani că nu mai pot ţine banca? S-a întâmplat deja.
Nicolae Conteză, director supraveghere BNR
Acest articol a apărut în ediţia print numărul 49 a revistei Capital din săptămâna 9-15 decembrie 2013