Companiile care profită de pe urma conflictului din Ucraina
Numeroase companii, atât locale, cât și multinaționale, profită de pe urma conflictului din Ucraina, transportând cantități semnificative de combustibil prin intermediul infrastructurii portuare și rutiere din România.
Compania românească de produse petroliere Oscar Downstream, traderul elvețian Vitol, grupul Euronova, compania petrolieră și de gaze SOCAR din Azerbaidjan, precum și firma malteză Alkagesta au realizat afaceri profitabile în contextul conflictului, fie direct, fie indirect, potrivit datelor furnizate de Libertatea.
În luna iunie, România ocupa poziția a doua în clasamentul exportatorilor de motorină către Ucraina, deținând o cotă de 29,3%, fiind depășită doar de Lituania (43%) și urmată de Polonia (21%), conform unui raport al companiei de consultanță NaftoRynok. Deși Lituania nu are frontieră directă cu Ucraina, exporturile sale trec prin Polonia.
În primele luni, România a fost principalul furnizor de motorină
În primele luni, România a fost principalul furnizor de motorină, din cauza blocajelor la granița poloneză provocate de protestele agricultorilor. În iunie, cei mai mari furnizori de motorină pentru Ucraina au fost, conform raportului, Orlen Lietuva (39,7%), Oscar Downstream (12,5%), Select Energy (9,9%) și Vitol (7,3%). Orlen Lietuva este o filială a concernului petrolier de stat PKN Orlen, controlat de guvernul polonez.
Oscar Downstream, deținută de omul de afaceri Alin Niculaie, implicat și în sectorul imobiliar, a înregistrat o creștere semnificativă a afacerilor în ultimii ani. Veniturile companiei s-au dublat, crescând de la 3,85 miliarde de lei în 2021, anul dinaintea invaziei Ucrainei, la 7,22 miliarde de lei în 2022 și 7,42 miliarde de lei în 2023.
Profitul a urmat aceeași tendință, urcând de la 297 milioane de lei în 2021, la 351 milioane în 2022 și 341 milioane în 2023. Potrivit documentului, România a livrat 53,9% din motorina ajunsă în Ucraina în luna mai și 55% în aprilie, comparativ cu 36,5% din Polonia în mai și 32% în aprilie.
Conform aceluiași raport, principalii furnizori pe rutele dintre România, Moldova și Ucraina sunt Oscar Downstream, Vitol, Parcul de Autobuze și Euronova Energies. Vitol, unul dintre cei mai mari traderi de produse petroliere la nivel global, a raportat venituri de 505 miliarde de dolari în 2022 și 400 de miliarde în 2023.
Compania elvețiană a înregistrat un profit net de 15,1 miliarde de dolari în 2022
Potrivit Financial Times, compania elvețiană a înregistrat un profit net de 15,1 miliarde de dolari în 2022 și 13 miliarde de dolari în 2023. Raportul indică faptul că Vitol furnizează combustibil prin portul Constanța. Parcul de Autobuze este compania municipală de transport public din Chișinău, în timp ce Euronova Energies, înregistrată în Elveția, este deținută de sârbul Stephane Jovanovic și de cetățenii franco-elvețieni Gilles Chautard și Raphaë Gossner, conform informațiilor de pe site-ul de investigații Defapt.ro.
Compania deține terminale în porturile Omišalj, Ploče și Zadar din Croația și are acorduri cu Oil Terminal, compania de stat din România responsabilă cu stocarea petrolului și carburanților în portul Constanța. Conform aceleiași surse, Euronova este al doilea furnizor pentru NIS Petrol, controlată de gigantul rus Gazprom. Totodată, în 2022, Euronova a fost principalul furnizor de motorină pentru grupul Sheriff din Tiraspol, Transnistria.
În România există și o altă companie numită Euronova Energies
În România există și o altă companie numită Euronova Energies, iar în februarie 2024, Euronova Energies SA Geneva a declarat că nu există nicio legătură între cele două entități, potrivit Capital.ro. Conform aceleași surse, Euronova Energies din România este înregistrată și deținută de Hamza Karimov, fostul director executiv al SOCAR România. SOCAR, compania de petrol și gaze deținută de statul azer, operează o rețea de 60 de benzinării în România și este menționată în statisticile NaftoRynok privind furnizarea de motorină în Ucraina.
Grupul azer SOCAR este implicat într-un recent scandal internațional, conform unui raport al Centrului pentru Cercetare în Energie și Aer Curat (CREA), care arată că rafinăria STAR din Turcia, deținută de SOCAR, procesează petrol rusesc, iar carburanții ajung în statele G7 și Uniunea Europeană.
România este principalul beneficiar al carburanților proveniți din petrol rusesc procesat în Turcia, cu importuri de 448 de milioane de euro, urmată de SUA (232 milioane de euro) și Olanda (216 milioane de euro). Raportul indică faptul că petrolul provine de la Lukoil, iar 90% din importurile către România de la rafinăria STAR ajung la Oil Terminal. În România, Lukoil deține rafinăria Petrotel de lângă Ploiești și operează o rețea de 315 benzinării.
Potrivit surselor Libertatea, Lukoil importă petrol din Kazahstan, unde deține zăcăminte importante. Totuși, raportul sugerează că o parte din aceste produse ar putea fi exportate din România în Moldova, țară în care România și-a dublat exporturile de produse petroliere anul trecut. Lukoil Moldova deține 20% din piața de retail din Moldova și asigură 40% din importurile de motorină, conform unui raport citat de Balkan Insight.
România dispune de un singur terminal major pentru țiței și produse petroliere la Marea Neagră
România dispune de un singur terminal major pentru țiței și produse petroliere la Marea Neagră, deținut de Oil Terminal, o companie aflată sub controlul Ministerului Energiei, care deține 87,7% din acțiuni.
Oil Terminal a furnizat pentru Libertatea o listă cu principalii săi clienți, care include: Petrom, Oscar Downstream, Petrotel Lukoil, Lukoil România, Euronova Energies, Vitol, Socar Petroleum, Mol România, Mol PLC, Litasco SA, Chimcomplex Borzești, Alkagesta LTD, Ivict Europe GMBH și Island Petroleum.
Petrom, cea mai mare companie petrolieră din România, importă țiței pentru rafinăria Petrobrazi și este controlată de grupul austriac OMV, însă statul român deține un pachet de 20,69% din acțiuni.
Oscar Downstream, cel mai mare trader de produse petroliere din România, este deținut de Alin Niculaie, care ocupă locul 10 în topul Forbes al celor mai bogați români, cu o avere estimată la 2,6 miliarde de lei. Compania, care și-a început activitatea în domeniul alcoolului acum peste 20 de ani, afirmă că respectă toate sancțiunile internaționale impuse Rusiei.
„După 5 februarie 2023, dată la care importul de produse petroliere cu origine Rusia a fost interzis în Uniunea Europeană, OSCAR Downstream a importat exclusiv produse de la cei mai mari și reputați producători petrolieri și traderi globali din lume, produse care au avut întotdeauna origine non-Rusia, conform certificatelor de origine furnizate de aceștia, andorsate de autoritățile din statele de origine, conform legislației internaționale și practicii în domeniu”, a transmis Oscar Downstream la solicitarea Libertatea.
Compania importă produse de la Aramco, cea mai mare companie petrolieră din lume, situată în Arabia Saudită, și de la gigantul britanic BP.
Compania afirmă că importă doar carburanți
Compania afirmă că importă doar carburanți, deoarece piața internă din România se confruntă cu un deficit. Oscar Downstream susține că nu exportă în Ucraina și nu a realizat importuri de la rafinăria STAR, deținută de SOCAR.
„Importurile de produse petroliere ale OSCAR Downstream sunt menite să acopere deficitul de producție de motorină din România (cele 3 rafinării din țară produc aproximativ 70% din necesarul de motorină al pieții interne), iar în contabilitatea OSCAR nu exista nici o factură de vânzare produse petroliere către Ucraina. Din cei peste 5.000 de clienți ai OSCAR există doar 3 clienți externi, care sunt companii din Republica Moldova și Ungaria. Prin urmare, OSCAR Downstream nu are afaceri cu nicio companie din Ucraina și nu a făcut export în Ucraina”, explică societatea.
Surse din industrie sugerează că Oscar Downstream ar putea fi menționată în statisticile ucrainene dacă partenerii săi din România exportă carburanții achiziționați de la această companie.
Oil Terminal afirmă că toate mărfurile care sosesc sunt supuse unei verificări riguroase a documentelor de către autoritățile vamale.
„Astfel, înaintea oricărei sosiri a navelor în Oil Terminal, agenții de navă transmit toate documentele mărfurilor către Biroul Vamal Constanța în scopul verificării circuitului mărfurilor, certificate de origini, veridicitatea acestora prin verificări între autorități și în scopul respectării cu strictețe a sancțiunilor impuse odată cu începerea războiului din Ucraina”, conform companiei controlate de Ministerul Energiei.
„Orice neînțelegere a documentelor puse la dispoziție care nu este explicată cu dovezi clare de către proprietarul de marfă duce la neacceptarea accesului la dană a navelor”, potrivit Oil Terminal.
Ministerul Energiei a informat Libertatea că nu cunoaște numele companiilor care importă produse petroliere obținute din țiței rusesc și a solicitat Autorității Vamale să le dezvăluie.
Deși companiile din sector neagă orice conexiune și afirmă cu tărie că respectă embargoul impus Rusiei, datele furnizate de Institutul Național de Statistică (INS) sugerează o realitate diferită. Conform INS, în primele șase luni ale anului, România a importat 1,74 milioane de tone de carburanți, dintre care mai mult de o treime provin din Turcia și India, țări care profita de petrolul rusesc ieftin.
În detaliu, 542.366 de tone de carburanți au fost importate din Turcia, iar 112.222 de tone din India, în prima jumătate a acestui an.
În cursul anului trecut, România a importat un total de 3,5 milioane de tone de carburanți, dintre care 548.133 de tone proveneau din Turcia și 941.843 de tone din India. Potrivit Economica.net, importurile din Turcia au crescut de patru ori, iar cele din India s-au majorat de zece ori comparativ cu 2022. În mai 2023, Ucraina a impus interdicții asupra importurilor de țiței și combustibili care nu sunt însoțite de documente ce confirmă că provin din afara Rusiei, conform informațiilor furnizate de Profit.ro.
Același site informa că autoritățile vamale ucrainene au anulat un ordin anterior
Pe 25 iunie 2024, același site informa că autoritățile vamale ucrainene au anulat un ordin anterior, emis cu zece zile înainte la cererea serviciilor secrete de la Kiev, care impunea un control mai strict al navelor petroliere sosite în portul românesc Constanța.
Motivația acestui pas a fost confuzia generată atât în rândul operatorilor de pe piață, cât și în rândul autorităților române, care contestau ideea că respectivii combustibili ar putea avea o proveniență necunoscută sau rusească. Această procedură ar fi putut duce la o penurie de carburanți pe piața ucraineană.
Potrivit surselor Libertatea, prețurile oferite de unele companii care exportă carburanți în Ucraina prin România sunt semnificativ mai mici decât cele ale produselor sosite prin Polonia. O explicație oferită de serviciile secrete ucrainene ar fi falsificarea documentelor, în timp ce o altă posibilitate ar fi obținerea unor avantaje competitive prin intermediul evaziunii fiscale.
