Plasamentele in actiuni au ramas, in continuare, cenusareasa pietei financiare romanesti. Investitorii apreciaza ca gradul de risc pentru astfel de plasamente este in continuare mult prea ridicat. Operatorii pietei de capital sustin ca aproximativ 15% din jucatorii consecventi pe cele doua piete secundare au retras o mare parte a capitalului in primele zile ale lunii septembrie si au plasat banii in depozite bancare sau in valuta.
Analistii considera ca cei care isi retrag banii de pe piata de capital sunt atrasi de o posibila crestere a dobanzilor la depozite, estimata pentru luna octombrie. In plus, acordul semnat cu FMI este considerat extrem de rigid, o singura greseala din partea Executivului fiind suficienta pentru a determina anularea acordului si, implicit, o puternica depreciere a monedei nationale in raport cu dolarul american.
Experientele anterioare au determinat investitorii sa nu se bazeze prea mult pe posibilitatile concrete pe care Guvernul le are ca sa respecte acordurile de finantare. In aceasta situatie, cele mai sigure plasamente sunt depozitele bancare sau conservarea capitalului in valuta, o potentiala crestere economica prin care la Bursa sa se inregistreze cresteri semnificative ale cotatiilor fiind exclusa.
Consecintele acestei situatii nu au intarziat sa apara. Dupa mai multe saptamani de cresteri consecutive, determinate atat de entuziasmul creat prin semnarea acordurilor de finantare, cat si de necesitatea ca unele fonduri de investitii sa-si retuseze valoarea portofoliului la sfarsitul lunii august, indicatorii bursieri au intrat pe un trend descendent in ultimele doua saptamani. Numai in cele cinci sedinte de tranzactionare din saptamana trecuta, indicele BET a pierdut peste 15 puncte (o pierdere zilnica medie mai mare de un procent), iar indicele BET compozit a scazut cu aproximativ 20 de puncte.
Brokerii considera ca acest trend descrescator va continua si sustin ca mai mult de jumatate din actiunile societatilor cotate la Bursa sunt supraevaluate.