Sectorul bancar atrage investitorii fara sa aiba nevoie de stimuli externi suplimentari
A devenit deja un lucru banal faptul ca Bursa de Valori de la Bucuresti se sprijina pe trei piloni (a se citi trei sectoare), a caror prezenta pe piata de capital asigura sarea si piperul acesteia.
Daca in cazul SIF-urilor si in cel al petrolului evolutia titlurilor listate a avut din plin de suportat influentele, pozitive sau negative, ale factorilor din afara economiei, bancile au ramas in atentie in primul rand ca urmare a evolutiei bune a domeniului si a perspectivelor excelente pe care acesta le are.
Un factor care a influentat puternic evolutia pozitiva a celor trei banci cotate la Categoria 1 a Bursei este, fara indoiala, obisnuinta acestora de a asigura un nivel rezonabil de transparenta. Sistemul bancar are in BNR un supervizor care, desi a mai dat si rateuri in trecut, pe ansamblu a reusit sa isi duca treaba la bun sfarsit.
In plus, faptul ca o banca trebuie sa aiba un capital minim considerabil face ca valoarea celor cu un parcurs bun (ca sa nu mai vorbim de cele din varful piramidei) sa fie destul de ridicata. Asa se face ca Banca Comerciala Carpatica, aflata in a doua jumatate a clasamentului activelor nete bancare la finalul lui 2004, cu doar 0,5% cota de piata, nu a avut nici o problema in a ajunge la prima categorie a Bursei.
Influenta sectorului bancar asupra bursei nu se restrange la cele trei titluri tranzactionate. SIF-urile au si ele participatii importante la mai multe banci, cotate sau nu, iar evolutia acestora se rasfrange si asupra pretului celor cinci societati de investitii financiare. “Este stiut ca, dincolo de ponderea in valoarea activului celor cinci SIF-uri, dividendele distribuite de banci, in special BCR si BRD, au constituit principala sursa de bani pentru plata dividendelor acordate de SIF-uri”, afirma Lucian Albulescu, analist la Active International.
Potentialul ridicat de dezvoltare a sectorului bancar este cel care da tonul cresterii pretului celor trei titluri de la Bursa. “Avand in vedere gradul foarte scazut de bancarizare in comparatie cu tarile din Uniunea Europeana, putem prognoza o crestere sistemica accentuata”, este de parere analistul Andrei Anghel, de la Confident Invest. “Aceasta nu se va manifesta prin aparitia unor noi banci, ci mai ales prin consolidari, preluari si extinderi ale retelelor bancare. Bancile de dimensiuni reduse se vor specializa in strategii de nisa, vor fi preluate, isi vor extinde in ritm extrem de alert reteaua si cota de piata sau vor fi condamnate la disparitie”, prognozeaza el.
Randamentele aduse de cele trei banci listate la Bursa de Valori Bucuresti celor care au mizat pe ele au fost printre cele mai bune din piata, mai ales daca avem in vedere si siguranta oferita de acestea. BRD, cea mai mare dintre ele, a adus pe parcursul anului 2005, pana la 29 noiembrie, un castig brut de 100,42%, din care se scad comisioanele si impozitele. Banca Transilvania a ajuns la un randament de 130,14% pentru cei care nu au subscris in numerar la majorarea de capital din primavara, si 134% in cazul celor care au ales sa subscrie si in numerar, in afara actiunilor distribuite gratuit. Actiunile Bancii Comerciale Carpatica au adus in aceeasi perioada un profit ceva mai mic, 28,08%.
Pretul mare al actiunilor bancare la Bursa de la Bucuresti spune totul despre cat de atractive sunt acestea. PER-ul mediu al sectorului bancar este in Romania 24,77, in vreme ce la bursele din vecini acesta este 13 in Ungaria, 15 in Cehia si 21 in Polonia.
In ceea ce priveste valoarea tranzactiilor efectuate cu fiecare dintre cele trei titluri de la Bursa, Banca Transilvania conduce detasat, urmata de BRD si, la mare distanta, de Banca Carpatica. Banca din Cluj este cea mai atractiva din sector in acest moment, urmand a fi, cel mai probabil, urmatoarea tinta a bancilor straine mari care doresc sa intre pe piata din Romania. “Pot aparea multe evenimente importante in domeniu in perioada urmatoare”, sustine Lucian Albulescu. “In aceasta categorie putem include anuntul Deutsche Bank privind intentia de a intra pe piata bancara romaneasca sub orice forma, neexcluzand achizitia unei/unor banci locale. In contextul in care se vehiculeaza informatia ca banca germana a angajat deja consultantul care are mandat de a identifica posibilele tinte, putem spune ca, alaturi de alte banci din sector, Banca Carpatica si Banca Transilvania pot fi tinte ale puternicei institutii mentionate”, completeaza el.
Pe viitor, strategia de dezvoltare a bancilor va face diferenta, nefiind excluse schimbari profunde in ceea ce priveste felia de piata pe care fiecare si-o va apropia. Cu atat mai mult cu cat BCR si CEC vor fi privatizate, iar statul, cel mai mare client de pe piata, a inceput deja sa lucreze cu un numar mai mare de banci.
“Strategia BRD a fost de consolidare a cotei de piata, de exploatare cat mai eficienta a resurselor, fara a apela la majorari de capital cu aportul actionarilor”, explica Andrei Anghel. “La mijlocul anului 2005, activul total era deja cu 60% mai mare decat cu 12 luni inainte, iar in al treilea trimestru a mai avansat cu inca 23%. Pe de alta parte, Banca Transilvania a adoptat o strategie mult mai agresiva, la mijlocul anului avand un activ aproape dublu fata de anul trecut, dar nereusind decat o crestere de 12,9% in urmatoarele trei luni. In toate aceste cazuri, perdantul a fost BCR, care si-a vazut diminuata cota de piata desi activele au ccrescut fata de anul anterior cu 26%”, completeaza el.
“Alaturi de alte banci din sector, Banca Transilvania si Banca Comerciala Carpatica ar putea fi tinte ale puternicei banci germane Deutsche Bank.”
Lucian Albulescu,
analist Active International
Legaturi puternice intre sistemul bancar si piata de capital
Legaturile sistemului bancar cu piata de capital nu se opresc la cele trei banci ale caror actiuni se tranzactioneaza la Bursa.
In afara acestora, majoritatea bancilor mai rasarite din Romania interactioneaza cu piata de capital fie prin intermediul propriilor companii de brokeraj, fie prin intermediul societatilor de administrare a investitiilor pe care le infiinteaza, fie prin ambele.
Din cele 69 de SSIF-uri care au dreptul sa tranzactioneze valori mobiliare la BVB, 11 apartin bancilor, in conditiile in care pe site-ul bancii nationale exista doar 39 de banci autorizate sa functioneze. Incluzand aici si entitati care nu sunt interesate de piata de capital, precum sucursalele bancilor straine sau bancile de locuinte.
De asemenea, patru dintre cele 11 societati de administrare a fondurilor deschise de investitii sunt detinute de banci, ele administrand opt fonduri din totalul de 22 inregistrate la Uniunea Nationala a Organismelor de Plasament Colectiv.
Banca Comerciala Carpatica
Evolutie oscilanta pentru actiunile bancii sibiene, cu variatii destul de mari pe ultimele trei luni si o crestere de 10% pe ultimele trei luni.
BRD – Groupe Societe Generale
A doua banca din Romania ameninta fotoliul de lider al BCR, iar acest lucru nu ii lasa indiferenti pe investitori, care au urcat pretul cu 27% in trei luni.
Banca Transilvania
Cea mai mare crestere pe ultimele trei luni, 45%, dovedind faptul ca banca este pe placul investitorilor de la bursa.
Pozitia pe piata si, mai ales, perspectivele de viitor ale bancilor sunt reflectate fidel de indicatorii fundamentali
Etichete: arhiva,
banca,
Banca Transilvania,
bancar,
bursa,
capital
Publicat in categoriile: Arhiva Ne puteți urmări pe Facebook, Telegram sau pe Google News Recomandările noastre
Pentru comentarii sau drept la replică, ne puteți contacta pe pagina noastră de Facebook |
