Jucătorii prea scumpi ar putea cânta prohodul ligilor europene

Banii aduc goluri, dar golurile nu aduc profit. Este ideea principală a unei analize a situaţiei financiare a principalelor ligi de fotbal din Europa, trei dintre ele riscând falimentul în numai doi ani. Deşi naţionalele europene au început cu stângul Campionatul Mondial de Fotbal, trei dintre ultimele patru echipe rămase în competiţie reprezintă bătrânul continent. Printre ele, Spania, naţionala care, conform companiei de consultanţă A.T. Kearney, are echipa cea mai valoroas

Banii aduc goluri, dar golurile nu aduc profit. Este ideea principală a unei analize a situaţiei financiare a principalelor ligi de fotbal din Europa, trei dintre ele riscând falimentul în numai doi ani.

Deşi naţionalele europene au început cu stângul Campionatul Mondial de Fotbal, trei dintre ultimele patru echipe rămase în competiţie reprezintă bătrânul continent. Printre ele, Spania, naţionala care, conform companiei de consultanţă A.T. Kearney, are echipa cea mai valoroasă din punct de vedere financiar: 650 de milioane de euro. Nu înseamnă însă şi că cei mai scumpi jucători confirmă aşteptările la capitolul performanţă sportivă: în acelaşi clasament, Germania ocupă locul şapte, Olanda, locul nouă (penultimul), iar Uruguay nu este prezentă.

Iar drept dovadă că între rezultatele bune la nivel sportiv şi profitabilitate nu prea este vreo legătură stă chiar situaţia financiară sensibilă a ligilor naţionale din aceste ţări: dacă ar funcţiona după regulile respectate de companii, Premier League (Anglia), Primera Division (Spania) sau Serie A (Italia) ar da faliment în numai doi ani. Cel puţin aceasta este concluzia specialiştilor care au analizat situaţiile financiare ale acestor ligi. Mai mult, dacă una dintre acestea s-ar prăbuşi financiar, ar genera o reacţie în lanţ, similară celei care a avut loc recent în sistemul bancar.

Analiza A.T. Kearney, care ia în considerare performanţele sportive, situaţia financiară, socială şi investiţiile în mediu, relevă că liga germană este cea care are, într-adevăr, o strategie sustenabilă. Locul doi este ocupat de Premier League, în special datorită performanţelor sportive şi a capacităţii de generare de venituri, dar Bundesliga este mai profitabilă. În plus, cluburile de fotbal din Germania profită din plin de investiţiile realizate înaintea campionatului mondial găzduit în 2006.

De asemenea, cluburile investesc circa 100 de milioane de euro pe an în academii de fotbal pentru a încuraja dezvoltarea de noi talente, reducând, astfel, investiţiile viitoare în transferuri şi limitând, în acelaşi timp, şi salariile plătite jucătorilor. Însă, paradoxal, veniturile din media sunt la un nivel foarte scăzut, prin urmare performanţele Germaniei s-ar putea îmbunătăţi în perioada următoare.

Orgolii mari, profituri mici

O comparaţie a profitabilităţii ligilor de fotbal cu cea a companiilor  non-sportive din ţările care au fost studiate relevă o diferenţă semnificativă. De exemplu, raportată la active, profitabilitatea ligii italiene de fotbal este de -12%, în timp ce acelaşi indice, calculat pentru companiile din Italia este de 4%, diferenţa dintre cei doi indici fiind de 16%. În cazul Spaniei, profitabilitatea ligii este de -7%, faţă de 4% a companiilor. Numai campionatele din Germania şi Franţa au o profitabilitate pozitivă, de 2%, res­pectiv 1%, însă de asemenea departe de indicii companiilor non-sportive din acele ţări, de 4%, respectiv 3%.

„Pe lângă salariile uriaşe plătite sportivilor, un motiv principal al acestor situaţii financiare proaste este şi balanţa negativă a transferurilor de jucători”, se arată în studiul A.T. Kearney. Pentru sezonul 2009/2010, balanţa a fost de -566 milioane de euro. Numai în Primera Division, cea care conduce acest clasament, suma este de -257 milioane de euro. Iar cea mai recentă ştire venită de la cluburile spaniole de fotbal confirmă tendinţa negativă: FC Barcelona a solicitat un credit de 150 milioane de euro pentru a plăti salariile jucătorilor.

„În aceste condiţii, niciun investitor „raţional din punct de vedere economic” nu ar trebui să investească pe termen mediu în fotbal, dacă nu se au în vedere şi alţi factori, precum potenţialul dezvoltării imobiliare. Singurii interesaţi de acest tip de investiţii vor fi aceiaşi ca şi astăzi: cei aflaţi în căutarea gloriei, care au nevoie să acumuleze capital politic sau care vor să-şi împlinească un vis din copilărie”, este cea mai importantă concluzie a studiului.

Cei mai scumpi
Spania a avut cea mai valoroasă echipă din punct de vedere financiar la această ediţie a Campionatului Mondial de Fotbal. Pe podium se mai află Anglia şi Franţa