Primele şase luni ale României ca ţară membră a UE au adus o efervescenţă fără precedent pe piaţa de capital autohtonă. Cantitatea de bani plasată de fondurile de investiţii străine la Bursă a depăşit cu mult nivelul din anii trecuţi. Numărul fondurilor a crescut şi el semnificativ. Cifrele postate pe site-ul Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare (CNVM) vorbesc de la sine în privinţa atractivităţii Bursei de la Bucureşti pentru persoanele şi, mai ales, pentr
Primele şase luni ale României ca ţară membră a UE au adus o efervescenţă fără precedent pe piaţa de capital autohtonă. Cantitatea de bani plasată de fondurile de investiţii străine la Bursă a depăşit cu mult nivelul din anii trecuţi. Numărul fondurilor a crescut şi el semnificativ.
Cifrele postate pe site-ul Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare (CNVM) vorbesc de la sine în privinţa atractivităţii Bursei de la Bucureşti pentru persoanele şi, mai ales, pentru fondurile de investiţii sosite din străinătate. În fiecare din primele patru luni ale anului, intrările de capital din partea nerezidenţilor au fost mai mari decât ieşirile, o situaţie total diferită faţă de ultimii doi ani. Ultima dată când începutul de an i-a găsit pe investitorii străini atât de entuziaşti a fost în 2004, însă în condiţiile în care, la acel moment, companiile cotate erau destul de mult subevaluate la Bursă.
Faţă de anul trecut, pe primele patru luni ale lui 2007, intrările de capital ale străinilor au fost duble, ajungând la 553 de milioane de euro. Ieşirile, pe de altă parte, au fost în aceeaşi perioadă cu doar 32% mai mari.
În fiecare din primele cinci luni ale anului în curs, cumpărările nerezidenţilor au depăşit vânzările, lucru valabil mai ales pentru fondurile de investiţii străine. Acestea şi-au făcut simţită prezenţa în piaţă într-un mod mai avantajos pentru noi decât în alţi ani, când ieşeau de fiecare dată în februarie-martie, după ce îşi marcau profiturile obţinute la începutul anului.
Nici măcar criza de pe piaţa de capital a Chinei, de la sfârşitul lunii februarie, care s-a resimţit şi la Bucureşti, nu a reuşit să înrăutăţească situaţia, majoritatea fondurilor de investiţii străine preferând să rămână pe poziţii, iar cele care au ales să îşi lichideze participaţiile la BVB au revenit relativ repede pe piaţă.
Numărul fondurilor de investiţii străine intrate în piaţă în primele patru luni ale anului este, potrivit statisticilor CNVM, de 11 ori mai mare decât numărul celor care au ieşit. 110 investitori persoane juridice noi au venit la Bursa de Valori Bucureşti la începutul acestui an, în vreme ce doar zece au plecat.
Fonduri noi testeazăpiaţa de capital
De altfel, se poate observa şi cu ochiul liber „ofensiva“ fondurilor de investiţii din străinătate asupra pieţei bursiere româneşti. Până acum, începutul de an a fost caracterizat de un număr fără precedent de tranzacţii deal, atât pe piaţa principală de la BVB, cât şi pe Rasdaq, cele mai multe dintre ele reprezentând cumpărări ale fondurilor de investiţii de la acţionarii importanţi ai companiilor.
Unul dintre cele mai active din acest punct de vedere este fondul MEI Roemenie and Bulgarije, care şi-a făcut intrarea în România la începutul anului şi care a ajuns la deţineri importante la mai multe companii de dimensiune medie, în special de pe Rasdaq. Între ele, Condmag Braşov, Armax Gaz Mediaş, Cemacon Zalău, Prospecţiuni Bucureşti.
O altă intrare, de data aceasta una de răsunet, a fost cea a Morgan Stanley, care a cumpărat pe 8 mai un procent de 6% din acţiunile dezvoltatorului imobiliar Imotrust Arad, pentru 9,5 milioane de lei. Ulterior, pe 24 mai, banca de investiţii americană a raportat scăderea participaţiei sub pragul de 5%.
Tot la capitolul intrări importante poate fi amintită şi cea e Bank Austria Creditanstalt, care a cumpărat la sfârşitul lui februarie 14,5% din Flamingo Internaţional. Însă, la fel ca şi în cazul Morgan Stanley, aceasta a acţionat, din câte se pare, în numele unor clienţi.
Ulterior, în acţionariatul Flamingo şi-au mai făcut apariţia fondul estonian Hansa Ida Europa Aktsiafond, cu 6,88% din acţiuni, şi societatea de administrare a investiţiilor suedeză Gustavus Capital Asset Management AB, cu 5,13%.
În afară de toate aceste intrări, au existat cumpărări importante şi din partea fondurilor care erau prezente deja pe piaţă. Un exemplu este cel al QVT Fund, care a rămas, în cazul unora dintre acţiunile deţinute, consecvent aceleiaşi politici investiţionale ca şi până acum, aceea de a-şi consolida poziţia în companiile din portofoliu prin achiziţii mici, repetate. Totuşi, QVT a şi ieşit de curând din două companii unde avea deţineri mari: Zentiva şi Asirom.
În schimb, una dintre cele mai importante societăţi de administrare a investiţiilor de pe piaţă, NCH Advisors, a redus participaţiile pe bursă ale fondurilor pe care le administrează, Broadhurst Investments şi Lindsell Enterprises. Cele două fonduri şi-au vândut participaţiile pe care le aveau la Asirom, respectiv Oltchim.
215 mil. de euro
reprezintă intrările nete de capital (diferenţa între intrările şi ieşirile de bani) la bursă în primele patru luni ale anului în curs. Comparativ, în aceeaşi perioadă a anului trecut, acestea se cifrau la numai 90,9 milioane de euro