Potrivit site-ului CSM, Tarcea figurează drept candidat unic. În prezent, aceasta deţine funcţia de vicepreşedinte al Instanţei supreme şi este delegată să asigure interimatul conducerii instituţiei, scrie Agerpres.
Pentru funcţia de vicepreşedinte al ÎCCJ şi-au depus candidaturile Lavinia Curelea, preşedinte al Secţiei I civile, şi judecătoarea Nela Petrişor.
Postul de preşedinte al ÎCCJ a rămas vacant după ce Livia Stanciu, cea care deţinea această funcţie, şi-a înaintat cererea de eliberare din funcţie prin pensionare, începând cu 13 iulie. De la acea dată, Stanciu deţine funcţia de judecător la Curtea Constituţională, ca urmare a semnării decretului de numire de către preşedintele Klaus Iohannis.
Potrivit calendarului anunţat de CSM, cei interesaţi şi-au putut depune candidatura pentru funcţia de preşedinte al ÎCCJ între 13 iulie şi 16 august, iar pentru cea de vicepreşedinte, în perioada 18 iulie – 18 august.
Luni au fost publicate proiectele de management, iar în intervalul 17 august – 2 septembrie, respectiv 19 august – 4 septembrie, are loc verificarea de către CNSAS dacă judecătorii care şi-au depus candidaturile au făcut parte din serviciile de informaţii înainte de 1990 sau au colaborat cu acestea, precum şi verificarea de către Direcţia de resurse umane a înscrisurilor depuse la dosarele de candidatură.
Pentru funcţia de preşedinte al ÎCCJ, analizarea candidaturii de către Secţia pentru judecători a CSM şi formularea propunerii de numire se face în intervalul 8 – 9 septembrie, iar pentru cea de vicepreşedinte pe 15 – 16 septembrie.
Potrivit legii, numirile în aceste funcţii se fac de către preşedintele României, la propunerea Secţiei de judecători a CSM, pentru un mandat de trei ani, care poate fi reînnoit o singură dată.
