Judecătoarea Simona Marcu, membru CSM, a amintit cum DNA a distrus viața și cariera unor judecători și procurori. Ulterior, dosarele acestora au fost clasate sau au fost pronunțate soluții de achitare.

„Mai grav de atât este faptul ca prin rapoartele de activitate ale DNA nu au fost recunoscute greșelile săvârșite, ci s-a încercat constant o justificare a acestora prin transferarea culpei către judecători sau, mai nou, către Curtea Constituțională.”, a declarat Simona Marcu în exclusivitate pentru Q Magazine.

Declarațiile acesteia vin în contextul în care actualul Guvern dorește desființarea Secției de Investigare a Infracțiunilor din Justiție. Amintim că ministrul Justiției, Stelian Ion, a trimis pentru avizare, către Consiliul Superior al Magistraturii, un proiect de lege care își propune, de lângă desființarea Secției, și întoarcerea competențelor de anchetare a judecătorilor la DNA.

Motivul pentru care se dorește desființarea Secției

Motivul invocat de către cei care doresc desființarea Secției este că aceasta nu a fost eficientă. Potrivit informațiilor sursei anterior menționate, la această Secție lucrează 7 procurori care au avut de soluționat peste 6 mii de dosare, aproape 900 de dosare de persoană.

Menționăm că din acest număr, aproape 3 mii de dosare au fost înregistrate în anul 2020 iar peste 3652 sunt rămase din anul 2019.

Sursa anterior menționează amintește că dosarele au fost constituite ca urmare a sesizărilor formulate de persoane fizice sau juridice private sau de instituții publice. În acest context vorbim despre 2.800 de dosare.

180 s-au constituit după ce alte parchete și-au declinat competența.

„În perioada 01 septembrie 2002 – 11 octombrie 2018, pe rolul Direcției Naționale Anticorupție au fost înregistrate un număr total de 5.854 de cauze penale care vizau presupuse fapte de corupție săvârșite de magistrați. Dintre acestea, un număr de 655 de dosare au fost constituite ca urmare a unor sesizări din oficiu, ceea ce reprezintă un procentaj de 11,1%.”, după cum informează DNA, citată de Q Magazine.

Procurorii Secției au dispus soluții de clasare pentru 550 de dosare

Procurorii Secției de Investigare a Infracțiunilor din Justiție au clasat 550 de dosare dintre care, în 373 de cauze, s-au dispus soluții de clasare pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu, prev. de art. 297 Cpen.

Motivul de clasare al celorlalte dosare:

  • în 8 cauze -cercetare abuzivă;
  • în 12 cauze -represiune nedreaptă;
  • o cauză -tortură;
  • o cauză -șantaj;
  • o cauză -amenințare;
  • în 11 cauze -favorizare făptuitor;
  • în 14 cauze -constituirea unui grup infracțional organizat;
  • în 3 cauze -loviri sau alte violențe;
  • în 10 cauze -vătămare corporală din culpă;
  • în 6 cauze -neglijență în serviciu;
  • în 3 cauze -fals material în înscrisuri oficiale;
  • în 6 cauze -fals intelectual;
  • o cauză -înșelăciune;
  • o cauză – distrugere;
  • în două cauze -furt;
  • o cauză -conducere vehicul fără permis de conducere;
  • o cauză -părăsire loc accident circulație;
  • o cauză – acces ilegal la un sistem informatic ;
  • în două cauze – fraudă la vot;
  • o cauză- acțiuni împotriva ordinii constituționale.

Sursa anterior menționată informează că, la finalul anului 2020, au fost soluționate 5915 cauze.

SIIJ în cazurile penale

Amintim că activitatea juridică a SIIJ este reglementată de art. 888 alin. 2 din Lg. nr. 304/2004, republicată, potrivit căruia „Participarea la ședințele de judecată în cauzele de competența secției se asigură de procurori din cadrul Secției judiciare a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție  sau de către procurori din cadrul parchetului de pe lângă instanța învestită cu judecarea cauzei.”

Pentru a respecta articolul 888 alineatul 2 din Legea nr. 304/2004, la ședintele de judecată care vizau dosarele SIIJ, au participat și procurori de la parchetele corespunzătoare instanțelor care au judecat cauzele.

Mai mult decât atât, anul trecut, la SIIJ au fost înregistrate 248 de plângeri împotriva actelor și măsurilor de urmărire penală. Un număr de 145 de plângeri au fost preluate din 2019, având în vedere că acestea au fost nesoluționate.

Numărul total de plângeri împotriva actelor și măsurilor de urmărire penală de anul trecut s-a ridicat la 393. Soluționate au fost 174 de lucrări iar 151 au fost respinse.

Ce au mai făcut cei 7 procurori

Sursa anterior menționată informează că, în ceea ce privește plângerile, memoriile și sesizările legate de atribuțiile Ministerului Public, la nivelul SIIJ au fost  de soluționat un număr de 2874 de lucrări. Dintre acestea,  un număr de 2157  au fost înregistrate  în cursul anului 2020, iar 717 de lucrări sunt rămase din anul 2019.

În plus, au fost soluționate 2095 lucrări, din care admise 285 și  respinse 1810 de lucrări. Alte 534 de lucrări au fost trimise la organul competent, rămânând nesoluționate un număr de 245.

Este de menționat că, în cei 2 ani de activitate, SIIJ a întâmpinat nenumărate probleme. O perioadă nu au avut parte de sediu iar numărul personalului judiciar era mereu prea mic chiar dacă cereau suplimentarea acestuia.

Mai mult decât atât, cei care puteau sprijini operaționalizarea și eficientizarea activității SSIJ nu au făcut nimic bun.

În acest context, Simona Marcu atrage atenția că DNA a făcut nenumărate abuzuri în anchetele sale.

Simona Marcu: Suntem obligați să fim militanți

Simona Marcu a declarat pentru sursa anterior menționată că nu se poate implica în jocul politic din funcția de judecător. Aceasta a mai spus că atunci când este ”vorba despre independența judecătorilor, fără de care independența justiției rămâne o vorbă goală, nu putem fi rezervați, ci suntem obligați să fim militanți.”

”Ca judecător nu mă pot implica în jocul politic firesc, specific oricărei democrații, fiind ținută de obligația de rezervă. De pe această poziție, nu pot comenta strategiile formațiunilor politice, calculele lor electorale, mizele politice de tot felul.

În egală măsură, însă, sunt membru al Consiliului Superior al Magistraturii, instituție care, potrivit Constituției, este „garantul independenței justiției”. Iar justiția, tot potrivit Constituției, „se realizează prin ÎCCJ și celelalte instanțe judecătorești”, acestea formând una dintre cele trei puteri ale statului – puterea judecătorească.

Chestiunea pe care o puneți în discuție – desființarea SIIJ, are legătură cu independența justiției, mai ales a judecătorului. Și lupta pentru independența unei puteri este eminamente politică.

Specificul acestei politici este că ea transcende agendele de partid, pentru a se situa direct la nivelul sistemului de contraponderi care asigură funcționarea statului democratic. Stat de drept, în sensul guvernării pe baza legii sau prin lege, au avut și dictatorii.

Statul democratic este însă cel care legitimează statul de drept, întemeindu-l pe voința populară și garantându-i eficiența prin încrederea populară.

Iată de ce, când este vorba despre independența judecătorilor, fără de care independența justiției rămâne o vorbă goală, nu putem fi rezervați, ci suntem obligați să fim militanți.

Așa cum magistral a spus-o Curtea Constituțională în decizia amintită de dumneavoastră, reiterându-și propria jurisprudență, „dispozițiile art.124 alin.(3) din Constituție, conform cărora judecătorii sunt independenți și se supun numai legii nu au un caracter declarativ, ci constituie norme constituționale obligatorii pentru parlament, care are îndatorirea de a legifera instituirea unor mecanisme corespunzătoare de asigurare reală a independenței judecătorilor, fără de care nu se poate concepe existența statului de drept, prevăzut de art.1 alin.(3) din Constituție”.