Magistrații își doresc menținerea pensiilor speciale, motiv pentru care au trimis obiecțiile Curții Constituționale. 4 din cei 9 judecători CCR beneficiază de pensiile speciale, însă există și aspiranți.
Înalta Curte de Casație și Justiție a decis cu unanimitate de voturi, să conteste în întregime legea pensiilor speciale, dar și legea care interzice cumulul pensie-salariu la stat.
Curtea Constituțională ar putea lua o decizie în favoarea magistraților
Există însă multe motive pentru care Curtea Constituțională ar putea lua o decizie în favoarea celor care urmează să beneficieze de pensii speciale, nu doar magistrați, ci și angajați ai instituțiilor de forță. Înalta Curte a pornit de la ipoteza că „sesizarea de neconstituționalitate privește actul normativ în întregime”, deoarece judecătorii Curții Supreme au găsit „atât vicii de neconstituționalitate de natură extrinsecă, cât și intrinsecă”. Cu alte cuvinte, parlamentarii ar fi încălcat atât procedurile de adoptare, cât și articolele constituționale cere privesc independența justiției și statul de drept.
Nu este clar dacă încălcările despre care vorbesc magistrații au fost făcute din ignoranță sau cu bună știință.
Intențiile acestora sunt greu de înțeles, în condițiile în care inclusiv ministrul Justiției, Cătălin Predoiu, se aștepta ca legea să fie atacată la Curtea Constituțională. Au fost avertizați, de asemenea, prin greva magistraților înainte de adoptarea actului legislativ.
Judecătorii CCR care beneficiază de pensii speciale
4 dintre cei 9 judecători ai CCR beneficiază de pensii speciale, iar al cincilea aspiră la acest statut.
(1) președintele CCR, Marian Enache, numit de Senat în 2016 la Curtea Constituțională, fost consilier prezidențial în al doilea mandat al lui Ion Iliescu, fost ambasador, fost deputat. Anul trecut, acesta a câștigat peste 11.000 de euro doar din pensia de parlamentar.
(2) Livia Stanciu, fost președinte al Înaltei Curți, numită la CCR de Traian Băsescu în 2016, a primit anul trecut peste 92.000 de euro pensie de judecător plus drepturi salariale câștigate în instanță. În 2022, salariul ei de judecător la CCR a fost de 75.000 de euro.
(3) Cristian Deliorga a fost procuror, apoi judecător, cariera sa fiind recompensată prin două premii oferite de fostul președinte Ion Iliescu. Fostul vicepreședinte al CSMa fost, între 2002 și 2010, cercetat de DNA în dosarul concursurilor fraudate pentru procurori și condamnat la 2 ani de detenție. Este omul PSD, propus de Senat în 2019 la CCR. Anul trecut, a încasat mai mult de 75.000 de euro în contul pensiei de magistrat, adică peste 6000 de euro lunar, plus salariul de la CCR de aproape 57.000 de euro pe an, adică aproape 5000 de euro lunar. Veniturile sale lunare se ridică, așadar, la 11.000 de euro.
(4) Gheorghe Stan a fost procuror de anchete disciplinare. În perioada în care conducea Secția Specială, a anchetat două dosare împotriva Laurei Codruța Kovesi, precum și procurorii care s-au ocupat de instrumentalizarea dosarului Revoluției. În anul 2019 fost numit tot de PSD din partea Camerei Deputaților la CCR. Deși încă nu beneficiază de pensie de magistrat, poate fi considerat aspirant la aceasta.
(5) Bogdan Licu, propus în 2022 de PSD la Curtea Constituțională, fost prim-adjunct al Parchetului General, s-a pensionat din magistratură cu cinci zile înainte să-și înceapă mandatul la CCR, la doar 52 de ani, cu o pensie de aproape 6000 de euro pe lună plus 5000 de euro salariul de la CCR.