În motivele de apel depuse, avocaţii inculpaţilor din acest dosar au invocat că faptele pentru care aceştia au fost condamnaţi s-au prescris.
În acest context, la termenul de marţi al procesului, judecătorii de la ÎCCJ au decis să trimită la DNA o adresă pentru ca procurorii anticorupţie să spună care a fost ultimul act material în acest dosar, pe baza căruia să fie calculate termenele de prescripţie.
Răspunsul DNA trebuie transmis instanţei până la următorul termen al procesului din 23 mai.
Omul de afaceri Puiu Popoviciu a fost condamnat în iunie 2016 de Curtea de Apel Bucureşti la 9 ani de închisoare cu executare, în dosarul în care este acuzat de fapte de corupţie în legătură cu asocierea firmei sale, SC Băneasa Investments SA, cu Universitatea de Ştiinţe Agronomice şi Medicină Veterinară din Capitală, pentru un teren de 224 de hectare.
Popoviciu a primit câte 7 ani închisoare pentru comiterea infracţiunilor de complicitate la abuz în serviciu în formă calificată şi dare de mită. În final, instanţa a decis ca inculpatul să facă 7 ani de închisoare, la care a adăugat un spor de 2 ani, pe toată durata executării pedepsei fiindu-i suspendate o serie de drepturi.
În dosar, fostul şef DGIPI Cornel Şerban a fost condamnat la doi ani şi 6 luni închisoare cu executare, Ioan Alecu, rectorul USAMV Bucureşti, la şase ani închisoare, Petru Pitcovici, fost şef în Direcţia Generală Anticorupţie din MAI, la doi ani închisoare, iar Mihai Luican, fostul prefect al Capitalei, la un an închisoare.
Au mai primit pedepse cu executare Ştefan Diaconescu (5 ani), Andrei Mihai Bejenaru (7 ani), Gabriel Răsvan Toader şi Ioan Todiraş (câte un an), în timp ce inculpaţii Lizeta Minea şi Gheorghe Petrulian au primit câte doi ani de închisoare cu suspendarea executării pedepsei sub supraveghere.
Instanţa a lăsat nesoluţionată latura civilă a procesului penal şi a dispus disjungerea sub acest aspect.
Decizia Curţii de Apel Bucureşti nu era definitivă şi a fost atacată cu apel.
Potrivit DNA, în perioada 2000 – 2004, rectorul Ioan Niculae Alecu, beneficiind de sprijinul interesat al lui Popoviciu, în baza unui contract încheiat cu încălcarea prevederilor legale, a făcut posibilă aducerea unui teren de 224 hectare, aparţinând domeniului public al statului, ca aport în natură la capitalul social al SC Băneasa Investments SA, societate controlată de omul de afaceri.
"În condiţiile în care terenul respectiv (ferma Băneasa) se afla în proprietatea publică a statului, conform legii, nu putea să facă obiectul vreunei tranzacţii şi, în plus, a fost în mod vădit subevaluat. În momentul constituirii ca aport la capitalul social al SC Băneasa Investments SA, terenul a fost evaluat la valoarea de 1 dolar/mp, în timp ce valoarea de piaţă de la acea dată era de aproximativ 150 euro/mp. Terenul se situează în partea de nord a oraşului Bucureşti, se învecinează cu DN1 Bucureşti-Ploieşti, iar pe acest teren s-au construit puncte de lucru şi sediile unor importante societăţi comerciale", arătau procurorii.
AGERPRES
