Noua lege privind pensiile și vârsta de pensionare ar duce la pensionarea imediată a peste o mie de magistrați

Asociația Forumul Judecătorilor din România a transmis miercuri un comunicat prin care adresează un nou apel Președintelui interimar al României, Parlamentului și Guvernului României, subliniind necesitatea reformelor în domeniul justiției și a abținerii de la adoptarea unor acte normative care ar putea afecta negativ statutul constituțional al magistraților.

Organizația reamintește că, în ultimii ani, a semnalat în repetate rânduri autorităților române necesitatea implementării unor reforme menite să restabilească elementele esențiale pentru buna funcționare a justiției, pe baza principiilor independenței, meritocrației, eficienței și responsabilității.

”Legile justiţiei, adoptate în anul 2022, au adus un regres inacceptabil, sistemul judiciar fiind afectat grav în privinţa pilonilor săi, a fundamentelor unei justiţii independente. Nu numai că autorităţile relevante nu au reacţionat sub nicio formă pentru a corecta erorile de legiferare din 2022, dar constant, aproape în fiecare an, ori de câte ori există perioade electorale, propun intempestiv modificarea condiţiilor de vechime minimă ori a condiţiilor de vârstă necesare pensionării magistraţilor, ceea ce reprezintă o afectare a independenţei şi a încrederii legitime a persoanelor în cauză (judecători sau procurori) în exerciţiu la data modificării acestor dispoziţii şi care ar putea determina pensionarea imediată a peste 1000 de magistraţi”, a mai precizat sursa citată.

Asociația a menționat că statutul judecătorilor și procurorilor ar trebui să fie unul previzibil și stabil, nu modificat frecvent în decursul câtorva ani, din motive electorale sau pentru a genera crize de personal și pensionarea a mii de judecători.

”Acest dezastru se poate realiza imediat prin recenta propunere legislativă care, sub pretextul îndeplinirii cerinţelor din «Jalonul 215. Intrarea în vigoare a cadrului legislativ pentru reducerea cheltuielilor cu pensiile speciale, PNRR», schimbă din nou statutul magistraţilor, sub aspecte asupra cărora Curtea Constituţională a României a trasat linii roşii clare, iar Comisia Europeană a emis o evaluare pozitivă”, mai arată Forumul Judecătorilor.

Modificările sunt evidente ca fiind neconstituționale

Organizația susține că, în urma Deciziei nr. 724 din 19 decembrie 2024 a Curții Constituționale, nu există informații potrivit cărora Comisia Europeană ar fi solicitat Guvernului României să modifice din nou vârsta și vechimea de pensionare, iar pensia de serviciu să fie stabilită la un procent de 65% (reducere față de 80%) din media indemnizațiilor brute lunare și a sporurilor din ultimele 48 de luni de activitate înainte de pensionare.

Sursa citată mai subliniază că aceste modificări sunt evidente ca fiind neconstituționale, așa cum reiese și din Decizia nr. 467 din 2 august 2023 a Curții Constituționale.

”De altfel, textul tranzitoriu propus este precar redactat, lipsit de logică matematică, întrucât face să rămână fără niciun efect o parte semnificativă a situaţiilor practice existente, respectiv ipoteza magistraţilor născuţi începând cu anul 1981, aceste persoane putând beneficia de pensia de serviciu doar la împlinirea vârstei maxime de pensionare, indiferent de vechimea în funcţie acumulată, contrar deciziilor Curţii Constituţionale”, au transmis judecătorii.

Conform acestora, Carta Europeană referitoare la statutul judecătorului, emisă de Consiliul Europei, definește în mod clar un principiu fundamental în domeniu: ”cuantumul pensiei judecătorului trebuie să fie cât de apropiat posibil de nivelul ultimei sale remunerări”.

”Deciziile Curţii Constituţionale a României nu s-au născut din neant, printr-un complot al unor judecători constituţionali, aşa cum afirmă diverse voci neavizate, ci au urmat tot aceste principii europene, România fiind stat membru al Consiliului Europei.

De asemenea, Codul Statelor Unite ale Americii, Capitolul 28, Secţiunea § 371, stabileşte clar că un judecător, dacă alege să se pensioneze, „va primi, pe tot parcursul vieţii sale, o anuitate egală cu salariul pe care îl primea la momentul pensionării” (spre exemplu, pentru anul 2025, salariul pentru judecătorii de la curţile de apel din SUA a fost de 262.300 USD, sumă care va constitui şi cuantumul pensiei lor anuale, în caz de eliberare din funcţie prin pensionare)”, mai arată judecătorii.

Conform acestora, Curtea Constituțională a României (CCR), prin Decizia nr. 724 din 19 decembrie 2024, a criticat tocmai faptul că legiuitorul nu a respectat principiul independenței justiției, în ceea ce privește securitatea financiară a magistraților, care presupune asigurarea unor venituri din pensii cât mai apropiate de cele pe care magistratul le avea în perioada activității.

”Aceste considerente ale deciziei Curţii Constituţionale fixează un obiectiv primordial, respectiv faptul că valoarea pensiei de serviciu să fie cât mai apropiată posibil de aceea a ultimei remuneraţii primite, ceea ce înseamnă că baza de calcul al pensiei de serviciu trebuie să fie cât mai apropiată de cuantumul venitului ce reprezintă indemnizaţia pentru activitatea desfăşurată în calitate de magistrat, respectiv a funcţiei, gradului profesional şi vechimii avute.

Singura marjă de apreciere lăsată de Curtea Constituţională a României vizează acele pensii ale unor magistraţi stabilite anterior anului 2023, al căror calcul a condus la venituri mult mai mari decât ultima remuneraţie primită, diferenţe asupra cărora Comisia Europeană a indicat că ar fi generatoare de inechităţi”, au precizat judecătorii.

Aceștia susțin că reglementările privind salarizarea și stabilirea pensiilor magistraților trebuie să respecte două principii fundamentale: independența justiției și statul de drept, iar cadrul constituțional actual garantează securitatea financiară a magistraților.

”Reafirmăm că, pentru a nu fi distruse complet fundamentele justiţiei române, Preşedintele interimar al României, Parlamentul României şi Guvernul României trebuie să înţeleagă că sunt urgent necesare reforme reale în justiţie, care să pună în aplicare hotărârile Curţii de Justiţie a Uniunii Europene şi cerinţele organismelor europene şi internaţionale relevante, mai ales Comisia de la Veneţia şi Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică”, au precizat judecătorii.