Ionuț Matei a activat timp de 14 ani la Înalta Curte de Casație și Justiție fără a depune jurământul de judecător, iar la trei ani după pensionare, jurământul său nu poate fi găsit. CJUE a declarat că „Nu a fi putut fi găsit niciun proces verbal de depunere a jurământului”. Curtea de Apel Brașov a mințit în fața CJUE, afirmând că dacă un procuror a depus jurământul la începutul funcției, nu este necesar să depună un nou jurământ pentru a deveni judecător.
Probleme cu jurământul pentru Membrii Completului Negru de la Înalta Curte
Doi membri ai cunoscutului Complet Negru de la Înalta Curte de Casație și Justiție au întâmpinat dificultăți legate de jurământul lor, potrivit informațiilor luju.ro.
Deși au judecat timp de zeci de ani la instanța supremă și s-au pensionat fără probleme la finalul carierei, s-a dezvăluit că, începând din 2020, judecătoarea Florentina Dragomir nu avea jurământul de numire în funcția de judecător, având doar procesul verbal pentru funcția de procuror.
Ionuț Matei și Florentina Dragomir: Probleme cu Jurământul în Justiție
Recent, a ieșit la iveală că și alți membri ai Completului Negru de la Înalta Curte de Casație și Justiție au avut probleme cu jurământul.
Ionuț Matei, cunoscut judecător de la Înalta Curte, acum pensionat, a exercitat funcția de judecător timp de 14 ani fără a avea jurământul necesar. Deși a activat și la instanțele inferioare înainte, jurământul său nu poate fi găsit nici după trei ani de la pensionare.
Această problemă a fost confirmată de Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) în decizia din 29 iulie 2024, care a analizat cererea Curții de Apel Brașov privind aducerea Prințului Paul al României pentru executarea unui mandat european de arestare, potrivit sursei citate.
În hotărârea CJUE se specifică faptul că „nu a putut fi găsit niciun proces verbal de depunere a jurământului” în cazul lui Ionuț Matei.
Aceasta înseamnă că, deși jurământul era o cerință legală pentru exercitarea funcției de judecător, Ionuț Matei a exercitat această funcție fără a respecta această condiție, conform prevederilor Legii 303/2004 și Legii 303/2022 privind statutul judecătorilor și procurorilor.
“(1) Inainte de a incepe sa-si exercite functia, judecatorii si procurorii depun urmatorul juramant: ‘Jur sa respect Constitutia si legile tarii, sa apar drepturile si libertatile fundamentale ale persoanei, sa-mi indeplinesc atributiile cu onoare, constiinta si fara partinire. Asa sa-mi ajute Dumnezeu!’ Referirea la divinitate din formula juramantului se schimba potrivit credintei religioase a judecatorilor si procurorilor si este facultativa.
(2) Refuzul depunerii juramantului atrage, de drept, nulitatea numirii in functie.
3) Juramantul se depune in sedinta solemna, in fata judecatorilor instantei sau, dupa caz, a procurorilor parchetului la care a fost numit judecatorul sau procurorul, dupa citirea actului de numire.
(4) Depunerea juramantului se consemneaza intr-un proces-verbal, care se semneaza de conducatorul instantei sau, dupa caz, al parchetului si de 2 dintre judecatorii sau procurorii prezenti, precum si de cel care a depus juramantul.
5) Depunerea juramantului nu este necesara in cazul transferului sau al promovarii judecatorului ori procurorului in alta functie”, se arată în articolul 80 din lege.
Curtea de Apel Brașov a mințit
În ciuda clarității Legii 303/2004 (și ulterior a Legii 303/2022) referitoare la depunerea jurământului de către judecători și procurori, Curtea de Apel Brașov a susținut în fața CJUE că jurământul nu ar fi necesar la numirea în funcția de judecător, în cazul în care a fost depus deja la numirea în funcția de procuror.
Acest argument a fost acceptat de CJUE pe baza informațiilor și clarificărilor furnizate de Curtea de Apel Brașov, întrucât CJUE nu are competența de a analiza legislația națională.
Totuși, această interpretare este greșită și reprezintă a doua oară când Curtea de Apel Brașov induce în eroare CJUE. Legea este foarte clară în acest sens: deși jurământul este același, judecătorii și procurorii trebuie să depună jurământul la numirea în fiecare dintre aceste funcții, cu excepția transferurilor, care nu sunt relevante în contextul trecerii de la judecător la procuror, mai arată sursa menționată.
În cazul Florentinei Dragomir, era esențial să existe un proces verbal de numire în funcția de judecător, deoarece aceasta a fost numită în funcția de judecător după ce a fost eliberată din funcția de procuror. Numirea nu s-a realizat prin transfer și, astfel, nu poate justifica lipsa unui jurământ în acest context.
„Asadar, nu poate constitui o deficienta sistemica sau generalizata in ceea ce priveste independenta puterii judecatoresti, in sensul jurisprudentei amintite la punctul 79 din prezenta hotarare, imprejurarea ca dreptul intern al unui stat membru prevede eventual ca un procuror care a depus juramantul la momentul intrarii sale in functie nu trebuie, cu ocazia numirii sale ulterioare in functia de judecator, sa depuna din nou juramantul”, precizeaza CJUE.
Vezi în continuare pe luju,ro.