De altfel, Bucureștiul este orașul care atrage cel mai mare număr de navetiști din țară (peste 252.000 de lucrători numai în oraș și 331.000 dacă se ia în considerare și zona sa urbană funcțională). În afară de faptul că numai orașul generează aproximativ 25% din PIB-ul național și peste 1,1 milioane de locuri de muncă, acesta este nucleul zonei cu cea mai mare densitate de populație și de întreprinderi. Zona de captare a capitalei se întinde până la 100 km (de exemplu, până în partea de nord a județului Teleorman), în special în zone ușor accesibile, cu dezvoltare economică precară. Salariul mediu lunar net în București este cel puțin dublu față de cel din majoritatea județelor învecinate (Ialomița, Călărași, Giurgiu, Teleorman), făcându-l atractiv și pentru naveta pe distanțe mari.

Ponderea tot mai mare a persoanelor care lucrează în domeniul IT&C și cel al serviciilor financiare în București și Cluj-Napoca a condus și la creșterea salariului mediu net, plasând aceste orașe pe primele două poziții în ceea ce privește aglomerările urbane cu cele mai bine plătite locuri de muncă din România.

 

Tot mai mulți navetiști

În anul 2011, la efectuarea ultimului recensământ, 21,2% dintre persoanele angajate în România (1,81 milioane de persoane) lucrau în altă localitate decât cea de reședință, iar aproximativ 247.000 dintre aceștia lucrau în altă țară. Numărul navetiștilor a crescut semnificativ de la recensământul anterior (2002), când doar 1,31 milioane de români (16,8% din numărul total al persoanelor angajate) lucrau în altă localitate, se arată în studiul citat.

Muncitorii români au devenit mai mobili în ultimii 10 ani în toate județele, cu excepția județelor Prahova și Gorj. Ponderea navetiștilor către alt județ decât cel în care locuiesc a crescut de la 23,7% la 39,8% de la recensământul anterior, în timp ce ponderea navetiștilor în cadrul aceluiași județ a scăzut în aceeași perioadă de timp.

Peste 62% dintre navetiști locuiesc în zone rurale, deși 54% din totalul populației naționale locuiește în zone urbane. 29,2% din forța de muncă din mediul rural face naveta, comparativ cu doar 14,6% din forța de muncă din mediul urban, având în vedere faptul că majoritatea oportunităților de angajare se concentrează în orașe. Pe de altă parte, fluxurile de navetiști oraș-oraș aproape s-au dublat față de 2002, ceea ce indică și faptul că orașele mici cu o economie aflată în declin depind tot mai mult de locurile de muncă oferite de orașele mari și medii.

Unde lucrează navetiștii

56% din numărul total al persoanelor care fac naveta către reședințele de județ din România lucrează în sectorul serviciilor. Zona serviciilor a oferit cel mai mare salariu mediu lunar și a creat cele mai multe locuri de muncă noi în ultimii ani, în special în orașele mari. Sectorul industrial angajează 29,2% dintre navetiști, în timp ce sectorul construcțiilor angajează 12,4%, fiind deci sectorul care cuprinde lucrătorii cu cel mai înalt grad de mobilitate. În sectoare precum agricultura, silvicultura și pescuitul sunt angajați doar 2,5% dintre navetiști.

În comparație cu datele recensământului din 2002, ponderea navetiștilor care lucrează în sectorul serviciilor a crescut cu aproape 17%, reflectând schimbările structurale globale ale economiei naționale, în special declinul unor activități industriale cu valoare adăugată scăzută, cum ar fi industria minieră, a confecțiilor sau a utilajelor grele, care atrăgeau mulți navetiști în perioada comunistă.

 

Agricultura, silvicultura și pescuitul este zona cel mai puțin atrăgătoare pentru navetiști, în mare parte deoarece folosește deja în mod informal cea mai mare parte a forței de muncă din mediul rural (peste 50%), dar și din cauza nivelului scăzut al remunerației din sectorul formal. Chiar și în polii agricoli ai țării, cum ar fi Călărași, Brăila, Slobozia, Focșani (plantații viticole), Vaslui, Alexandria, Tulcea sau Giurgiu, mai puțin de 5-10% dintre navetiștii înregistrați lucrează în acest sector.

Sectorul construcțiilor atrage majoritatea navetiștilor în zone cu mai puține locuri de muncă disponibile în industrie și servicii, cum ar fi orașele din estul și sudul țării (Bacău, Botoșani, Galați, Suceava, Iași, Tulcea, Vaslui, Drobeta Turnu Severin – 15-20% din numărul total al navetiștilor).

Angajatorul principal din România, sectorul serviciilor, angajează peste 40% din numărul total de navetiști în aproape toate reședințele de județ, valorile maxime înregistrându-se în orașele mari cum sunt Bucureștiul, Constanța sau Cluj-Napoca (peste 61%). Cu toate acestea, majoritatea navetiștilor care lucrează în acest sector sunt de fapt angajați în activități de servicii cu valoare adăugată scăzută, cum ar fi comerțul cu amănuntul sau transportul rutier.

Industria auto este sectorul cel mai dependent de navetiști (46% din totalul forței de muncă în 2011, față de 31% în 2002), fiind urmată de sectoare precum cel petrochimic, al extracției de minereuri, al construcțiilor, al serviciilor de resurse umane, al transportului aerian și al silviculturii. Pe de altă parte, doar 3% din forța de muncă din agricultură face naveta, având în vedere ponderea mare a ocupării informale în acest sector, în special în zonele rurale izolate. Cu toate acestea, sectoarele care adună în continuare cel mai mare număr de navetiști în cifre absolute sunt cele în care se înregistrează cei mai mulți angajați la nivel național – construcțiile, comerțul cu amănuntul, transporturile, administrația publică sau agricultura.