Este situat la graniţa cu Ungaria, la 50 de kilometri de reţeaua europeană de autostrăzi şi aproape de Cluj, Arad sau Timişoara. Cu toate acestea, judeţul Bihor are un profil economic nu tocmai impresionant.
Trei din primele 15 companii din Bihor în funcţie de cifra de afaceri şi de numărul de angajaţi (inclusiv prima poziţie în topul angajatorilor şi a doua în cel al cifrei de afaceri) aparţineau anul trecut fraţilor Ioan şi Viorel Micula. În ciuda problemelor pe care le-au avut în ultimii ani (inclusiv un ”divorţ” tensionat), aceştia reuşesc aşadar să domine încă economia locală.
Din fericire, există în zonă şi alte firme cu greutate. Celestica (Romania), filiala autohtonă a unui grup specializat în producţia de componente electronice (fondat în urmă cu peste două decenii de IBM), a avut în 2014 afaceri de aproape un miliard de lei şi peste 1.000 de angajaţi. Fabrica Zahărul Oradea, membră a grupului Cristal Diamant, a avut la rândul ei o cifră de afaceri impresionantă, de aproape 400 de milioane de lei. Asta în timp ce distribuitorul de combustibili Votrom şi producătorul de componente şi subansamble Faist Mekatronic mai aveau puţin şi atingeau pragul de 300 de milioane de lei. În topul judeţean se mai află producători de încălţăminte (ca Ara Shoes Romania sau Lloyd Shoes Romania), de mobilă (ca PGS Sofa & Co sau Ada Fabrica de Mobilă SRL), dar şi firme de transport şi logistică (precum Transmec RO) sau comercianţi din domeniul agricol (ca Agroind Cauaceu SA). Dar sunt ele suficiente?
Viitorul în roz
Datele Comisiei Naţionale de Prognoză spun că activitatea economică din Bihor este pe drumul cel bun. Produsul intern brut pe cap de locuitor ar urma să ajungă anul acesta la 6.027 de euro, plasând judeţul pe locul al 18-lea în ţară (aşadar, în prima jumătate a clasamentului). Bihorul a pierdut ceva teren în 2012, când economia locală a scăzut cu 2,1% (tendinţă negativă înregistrată în acel an şi în alte 17 judeţe –inclusiv la vecinii din Arad- şi în Bucureşti), dar a revenit pe creştere – +1,9% în 2013, +3% în 2014 şi +3,5% în acest an, dacă se adeveresc estimările oficiale. Urmează, cred experţii CNP, creşteri ale PIB de 3,4% în 2016, 3,6% în 2017 şi 4% în 2018, când produsul intern brut per capita ar trebui să ajungă la 7.336 de euro.
Tot pe plus ar trebui să fie în următorii ani şi salariul mediu net în economia locală (de la 1.274 de lei anul acesta el ar trebui să crească la 1.352 de lei în 2016, la 1.421 de lei în 2017 şi la 1.491 de lei în 2018), dar şi dimensiunile populaţiei ocupate (de la 261.800 anul acesta la peste 265.000 de persoane în 2018). În acelaşi timp, rata şomajului ar urma să scadă relativ constant, cu câte 0,1 puncte procentuale pe an, ajungând de la 3,3% în 2015 la 3% în 2018.
Pe făgaşul bun
Şi datele Institutului Naţional de Statistică (INS) sunt în general dătătoare de optimism. În primele şase luni ale anului, indicele producţiei industriale a crescut în Bihor cu 2,3% faţă de aceeaşi perioadă a lui 2014. Asta după ce anul trecut crescuse cu 6,9% faţă de 2013. Un alt semn că economia locală este pe un trend pozitiv este că, faţă de aceeaşi lună a anului trecut, numărul angajaţilor s-a majorat cu circa 1%, până la aproape 158.000. La rândul său, numărul şomerilor a scăzut în ultima perioadă (de la 9.131 în iunie 2014 la 8.734 în iunie 2015), rata şomajului coborând şi ea de la 3,3% la 3,2% în acelaşi interval. Asta în timp ce salariul mediu net a crescut cu aproape 100 de lei de la mijlocul anului trecut (de la 1.243 de lei în iunie 2014 la 1.336 de lei în iunie 2015). Veştile bune continuă cu o majorare destul de consistentă a sosirilor în unităţile de cazare din judeţ în prima jumătate a anului – aproape 125.000, faţă de 118.000 în perioada ianuarie-iunie 2014. Şi în ceea ce priveşte sectorul imobiliar lucrurile stau bine: anul trecut, în Bihor au fost finalizate 1.032 de locuinţe noi, cu 23% mai mult faţă de 2013, când au fost terminate doar 838.
Jumătatea goală
Nu toate evoluţiile la nivelul economiei locale sunt, însă, pozitive. Potrivit informaţiilor INS, în primele patru luni ale anului firmele din Bihor au exportat produse în valoare de 613 milioane de euro, cu patru milioane de euro mai puţin decât în perioada ianuarie-aprilie 2014. Asta în timp ce, la nivel naţional, valoarea exporturilor crescuse în acelaşi interval cu peste 900 de milioane de euro (respectiv peste cinci procente). Tendinţa fusese vizibilă încă din 2014, când exporturile bihorene au fost de 1,917 miliarde de euro, cu circa 1% mai puţin decât în 2013 (asta în ciuda creşterii de aproape 6% la nivel naţional).
Nici în ceea ce priveşte salariul mediu pe judeţ lucrurile nu sunt tocmai satisfăcătoare. În ciuda creşterii de peste şapte procente din ultimul an, Bihorul era încă situat, în luna iunie, pe locul 29 în ţară la acest capitol, în urma unor judeţe cu economii (mult) mai puţin dezvoltate, cum ar fi Olt, Tulcea, Călăraşi, Teleorman, Ialomiţa sau Mehedinţi. Şi în urma vecinilor din Arad, Satu Mare şi Sălaj.
Cum s-a ajuns aici?
Nu este clar încă ce stă la baza veştilor economice mai puţin plăcute de mai sus. Ar putea fi de vină declinul celor mai mari firme din imperiul Micula? Potrivit datelor Ministerului Finanţelor, Transilvania General Import Export SRL a avut anul trecut o cifră de afaceri de 819 milioane de lei, cu aproape 5% mai puţin decât cele 855 de milioane raportate pentru 2013. Şi European Drinks a scăzut (de la 300 de milioane de lei acum doi ani la 293 de milioane anul trecut) şi aceeaşi evoluţie au avut-o şi afacerile European Food SA – de la 361 de milioane de lei în 2013 la 319 milioane în 2014. Şi o a patra companie importantă din grup, Rieni Drinks, a pierdut câteva procente anul trecut (înregistrând o cifră de afaceri de 67 de milioane de lei, faţă de 73 de milioane în 2013). Sau faptul că şi alte afaceri din zonă au probleme? Leonardo, de pildă, proprietara lanţului de magazine cu acelaşi nume, după ce a fost pronunţată insolventă în 2010, a intrat oficial în faliment în primăvara acestui an. Apoi, potrivit informaţiilor furnizate de Inspectoratul Teritorial de Muncă Bihor, în trimestrul al patrulea al lui 2015 ar urma să aibă loc în judeţ concedieri colective totalizând aproape 500 de persoane. Printre ele, o fabrică de confecţii din Beiuş, cu 55 de angajaţi, care îşi va înceta activitatea.
Ori poate o parte din vină o poartă şi localnicii? În vara acestui an, televiziunile de ştiri relatau că o fabrică de tricotaje deschisă de un investitor italian într-o hală închiriată de la primăria comunei bihorene Ţeţchea nu reuşea să găsească numărul suficient de angajaţi pentru a-şi onora comenzile. „Problema mare pe care o avem aici e cu personalul. Nu sunt obişnuiţi să lucreze, nu toată lumea vrea să lucreze. Acum suntem 26-27 de persoane. Ne trebuie personal. Acum, momentan, am refuzat comenzi”, le declara reporterilor administratorul fabricii.
Cert este că, indiferent de motive, bihorenii par să nu reuşească, deocamdată, să fructifice toate atuurile pe care le au. Unii speră că lucrurile se vor schimba pe măsură ce se va îmbunătăţi infrastructura de transport. Ei se gândesc mai ales la finalizarea mult întârziatului proiect de reabilitare a DN76 Oradea-Deva, dar şi la segmentul de autostradă Borş-Suplacu de Barcău (la care ar trebui să reînceapă lucrările în primăvară) şi la conectarea lui la reţeaua maghiară de autostrăzi. Cei mai pesimişti spun, însă, că prinsă la mijloc între Cluj, Timişoara-Arad şi Debrecen, Oradea şi-a pierdut locul de centru economic regional şi va trebui să se mulţumească pentru multă vreme de acum înainte cu un rol secundar.
cifra: 1.032 de locuinţe noi au fost terminate în Bihor anul trecut, cu 23% mai mult faţă de cele 838 finalizate în 2013.