BCE vrea să menţină creşterea preţurilor în apropiere de 2%, nivel considerat benefic pentru activitatea economică.
În opinia lui Juergen Stark, politica monetară ultra-relaxată a BCE a dus la creşterea preţurilor obligaţiunilor, acţiunilor şi proprietăţilor imobiliare la nivele care nu au legătură cu realitatea economică, într-un moment în care nivelul redus al inflaţiei nu reprezintă o ameninţare.
"BCE trebuie să accepte că inflaţia poate fi mai mică în viitor decât eram obişnuiţi. Astfel nu vor fi nevoiţi să continue să distorsioneze pieţele", a spus Juergen Stark, care a plecat de la BCE în 2011, în urma unei dispute privind politica instituţiei.
În dorinţa de a readuce inflaţia la ţinta de 2%, BCE, împreună cu alte mari bănci centrale din întreaga lume, a adoptat o serie de stimulente fără precedent, precum reducerea dobânzilor sub nivelul zero şi achiziţionarea de obligaţiuni în valoare de mai multe mii de miliarde de euro.
BCE urmează să-şi reducă achiziţiile de obligaţiuni în cursul anului următor, dar nu a exclus o posibilă prelungire a acestor achiziţii după luna septembrie 2018, atunci când acest program ar urma să se încheie, în cazul în care condiţiile economice o vor impune.
În opinia lui Juergen Stark, globalizarea şi inovaţiile tehnologice ar putea frâna inflaţia, situaţie în care o ţintă de inflaţie strictă ar impune din ce în ce mai multe intervenţii.
"O bancă centrală nu este capabilă să ajusteze fin rata inflaţiei, aşa cum încearcă să facă BCE. Ar trebui să accepte o inflaţie mai mică, astfel încât să nu afecteze economia de piaţă", a adăugat Stark.
Rata anuală a inflaţiei în zona euro a fost sub ţinta BCE începând din 2013, iar prognozele realizate de personalul BCE arată că nu va reveni la nivelul de 2% înainte de 2020, cel mai devreme.
AGERPRES
