Potrivit unui studiu efectuat de Academia Bulgară de Ştiinţe, peste 480.000 de persoane cu vârste între 15 şi 65 de ani sunt emigranţi potenţiali. Peste 40% dintre ei susţin că principalul motiv pentru a pleca este pur şi simplu că nu mai doresc să trăiască în Bulgaria. În anul 2013, emigranţii bulgari au trimis acasă peste 1,7 miliarde de euro, suma depăşind-o semnificativ pe cea a investiţiilor străine directe realizate anul trecut, scrie sâmbătă cotidianul sofiot Sega.
Studiul este reprezentativ la nivel naţional şi a fost efectuat în noiembrie 2013 pe un eşantion de 3.907 persoane. 15,5% dintre participanţi au spus că au fost deja emigranţi, dar s-au întors, iar 24,9% s-au declarat emigranţi potenţiali. Numărul acestora la nivel naţional a crescut cu 154.000 faţă de 2007 şi cu 33.000 faţă de 2011 când au mai fost efectuate studii similare. Profesorul Veselin Minev a declarat că cel mai mare număr de oameni care îşi doresc să plece trăiesc în nord-vestul ţării, care este şi cea mai săracă regiune din Bulgaria.
Germania se află în topul preferinţelor bulgarilor ca destinaţie de emigraţie (29%), urmată de Marea Britanie (18%), în ciuda campaniei negative de acolo împotriva bulgarilor, pe locul trei este Spania (17,4%). Interesant este faptul că, în urma cu cinci ani, Spania se clasa pe primul loc, urmată de Grecia.
Studiul arată că veniturile emigranţilor bulgari sunt în creştere şi în anul 2013, venitul mediu fiind de 1.606 euro, în timp ce în anul 2011 a fost de 896 euro, iar în 2007 – 810 euro. Aproximativ 30% dintre emigranţi primesc peste 2.000 de euro. În aceste condiţii, nu este nici o surpriză că 84% dintre cei care au mai fost cândva în postura de emigranţi îşi doresc să plece din nou peste hotare, mai scrie ziarul.
În alta ordine de idei, săptămânalul 168 Ceasa citează ultimul raport al Fondului Monetar Internaţional care identifică şase riscuri majore pentru economia bulgară. Primul este neimplementarea reformelor structurale, ceea ce se va reflecta asupra productivităţii. Al doilea se referă la reformele amânate în sistemul de pensii şi în sectorul social în general, ceea ce pe termen mediu ar putea duce la imposibilitatea ca unele plăţi sociale să fie făcute. Al treilea risc îl constituie datoriile neperformante, care reprezintă 17,2% din toate datoriile ţării. Cel de al patrulea este legat de perioada prea lungă de recuperare a creşterii economice în Europa. Acesta se va reflecta negativ asupra investiţiilor şi comerţului. FMI avertizează că există riscul ca perioada de scădere a pieţelor în dezvoltare ar putea să dureze mai mult. Cel de al şaselea risc este legat de un potenţial şoc în zona euro.
Sursa: Agerpres