Institutului pentru Tehnica de Calcul (ITC) din 2002 ne spun ca in intraga industrie se vehiculau circa 800 milioane de dolari.Cand vorbim de industria IT, ne referim la software si servicii (doua treimi din total) si hardware. In acest domeniu, anul trecut au lucrat 27.000 de oameni, fata de 22.000 in 2002. Analizand datele ITC, reiese ca doar jumatate din IT-ul romanesc reprezinta productie proprie, restul banilor provenind din vanzarea de marfuri. Totodata, companiile romanesti se diferentiaza destul de putin intre ele, marea majoritate avand activitati comune: productie, asamblare/integrare hardware, productie de software, furnizare de servicii IT, distributie si vanzare de sisteme si software.Firmele mari continua sa realizeze peste 50% din veniturile industriei. In urma cu un an, „primele 100 de societati, care reprezinta 1,6% din numarul total, au realizat 65% din vanzari”, explica Mircea Vuici, analist ITC. „La polul opus, peste jumatate din totalul firmelor (peste 6.000 n. red.), fara nici un angajat permanent, cu vanzari lunare sub o mie de dolari au contribuit cu doar 6% din totalul cifrei de afaceri”, adauga Micea Vuici. Din perspectiva repartizarii geografice, Bucurestiul reprezinta nucleul industriei. Lucrul este valabil atat in ceea ce priveste cifra de afaceri, cat si numarul de personal. Timisoara este al doilea mare centru IT al Romaniei, urmatoarele judete in top fiind Cluj, Prahova, Iasi si Brasov.Valoarea adaugata reprezentand valoarea nou creata de firmele romanesti este cel mai semnificativ indicator pentru evolutia sectorului. Desi nu are o pondere mare din totalul cifrei de afaceri (circa 30%), valoarea adaugata este in crestere.In ansamblu, profitabilitatea industriei se situeaza in jurul a 10%. In 2002 existau 11 firme cu profituri brute intre unu si zece milioane de dolari. Companii precum Asesoft, IBM si Intrarom au avut profituri de peste cinci milioane de dolari.In anii 2000 si 2001, salariile au inregistrat cresteri spectaculoase, datorate situatiei de pe piata mondiala a fortei de munca si aplicarii scutirii de impozit pe veniturile salariale din software. Ulterior, salariile au crescut usor, aproape nesemnificativ – cu doar 4% fata de o rata medie a ultimilor cinci ani, de 17%. Piata IT nu este unul si acelasi lucru cu piata interna. Dintr-un total de 800 milioane dolari, circa 140 milioane reprezinta exporturi de software si servicii si schimburi intre firmele IT sau importuri directe. Din vanzarile totale ale companiilor, circa 70% sunt realizate pe piata interna.Schimburile intre firmele IT sunt un factor perturbator in ceea ce priveste valoarea reala a cifrei de afaceri din industrie. Sunt situatii cand un grup de companii isi poate supraevalua cifra de afaceri, numarand de doua ori un produs vandut, in realitate, o singura data. Desi un PC, pana ajunge la clientul final, trece mai intai prin divizia de distributie, contravaloarea acestuia este incasata o singura data. Aceste adaosuri false reprezinta circa 13% din total.
In soft si servicii, profitul este de 14,8%
Industria de software si servicii se afla intr-o permanenta crestere, cu o rata superioara ratei medii anuale. In privinta ponderii detinute din totalul vanzarilor, prognozele indica faptul ca softul si serviciile vor pierde teren in fata hardware-ului care urmeaza in 2004 sa insumeze 60% din vanzari. Cresterile salariale din software erau candva extrem de invidiate de restul economiei, insa cifrele arata ca, in 2002, salariul mediu brut a stagnat. In acel an, un softist a castigat brut circa 3.620 de dolari. „Valoarea salariului brut pare mica fata de valorile cunoscute, pentru ca este o medie pe intregul sector, care include si miile de firme foarte mici”, explica analistul Mircea Vuici. „In grupul primelor 100 de firme, media este 6.350 dolari pe an. La societatile mijlocii orientate preponderent pe dezvoltarea de software si servicii, media pe firma variaza intre 5.000 si 10.000 de dolari, iar la filialele multinationalelor depaseste 20.000 de dolari”, mai spune Vuici.Unul din principalele atuuri ale sectorului de software si servicii consta in gradul ridicat al profitabilitatii. Cele 14,8 procente fac din profitul net al acestui sector unul dintre cele mai mari din intreaga economie. Companii precum Asesoft, IBM, Romsys, Forte Company, Microsoft, Indaco Systems si Softwin au profituri brute intre unu si zece milioane de dolari, iar alte 11 firme au sarit de 500.000 de dolari. Rata profitului variaza, de la caz la caz, intre 5 si 30%, dar sunt si situatii cand depaseste 50% sau chiar 80%.Hardware-ul se afla intr-o permanenta ascensiune. Valentin Negoita, presedintele Asociatiei Producatorilor si Distribuitorilor de Echipamente de Tehnologia Informatiei si Comunicatiilor, estimeaza ca in 2003 numarul PC-urilor vandute a crescut cu peste 50%. Din cele 200.00 de calculatoare comercializate pe piata romaneasca, 35% sunt nume de marca, 40% – „no name” si 25% – produse asamblate de integratori locali. Negoita atrage atentia asupra a doua tendinte: „ponderea brand-urilor este in crestere, si romanii cumpara laptopuri din ce in ce mai mult.”Acest sector este dominat de activitatile de comert, ponderea laptopurilor fiind in permanenta crestere. Ponderea productiei in cifra de afaceri a scazut de la 65% in 1997 la 41% in 2002. Desi predominant este comertul, exista si societati care fac exceptie, axate mai mult pe productie. Este vorba de producatorul de calculatoare Comrace. Peste 80% din consumul intern de hard este obtinut din import, iar procentajul nu se va diminua. Fara doar si poate, IT-ul este un sector dinamic, insa cifrele sunt destul de mici, mai ales daca facem o comparatie cu telecomul, o industrie destul de apropiata, unde doar in 2002 s-au vehiculat doua miliarde de dolari. Insa exista sanse mari ca IT-ul sa depaseasca pragul de un miliard de dolari anul acesta.