Lumea in 2002 este placuta pentru mai putin de un miliard din locuitorii globului. Fericitii beneficiari ai unui nivel de trai decent, rezultat al unor economii prospere, ce au reusit sa depaseasca punctul critic al recesiunii mondiale, se concentreaza, in special, in vestul Europei si nordul continentului american. Cele 15 state membre ale Uniunii Europene sunt un adevarat paradis fata de Mozambic, Burundi, Nigeria sau Sierra Leone, din toate punctele de vedere: speranta de viata, venituri, acces la educatie si asistenta sanitara, nivel tehnologic.
Exista sanse de 80% ca suedezii, belgienii, olandezii si englezii sa depaseasca varsta de 65 de ani. Speranta lor de viata este, de fapt, de peste 70 de ani, o adevarata performanta, in comparatie cu modestul procent din Burundi sau Sierra Leone. Doar 24% din locuitori implinesc aici 65 de ani, speranta de viata a majoritatii fiind de 30-40 de ani. In clasificarea realizata de Raportul Dezvoltarii Umane 2002, Romania este, din acest punct de vedere, pe undeva pe la mijloc. Sunt 60% sanse ca romanii sa treaca pragul de 65 de ani, speranta de viata fiind de circa 68 de ani.
Mortalitatea infantila este nesemnificativa in Suedia, Germania, Finlanda, 4-6, explodand in Africa, unde din 1.000 de copii, 107 mor la nastere. Centrul si Estul Europei se „lauda” cu o mortalitate infantila de 20 la mia de noi nascuti. Anual, 11 milioane de copii mor din cauze ce pot fi prevenite, cel mai adesea din lipsa hranei adecvate, a igienei si educatiei. Daca in Franta sau Slovenia cinci copii dintr-o mie mor inainte de implinirea varstei de cinci ani, in Pakistan nu supravietuiesc acestui prag, 110, in Togo, 142, iar in Nigeria, 184. Mortalitatea maternala la nastere este de asemenea ridicata. Peste 500.000 de femei se sting anual la nastere, tristul record revenind tarilor africane unde doar o femeie din 13 supravietuieste nasterii. Medicamentele de baza si le permit 95% din cetatenii tarilor UE si 80% din cei din centrul si estul Europei. Este un scor ridicat, avand in vedere ca in Africa nici o treime din populatie nu-si poate procura strictul necesar in materie.
Invatamantul primar ramane un vis pentru 193 de milioane de copii, din cele 680 de milioane de copii, din toata lumea, aflati la varsta scolarizarii. Situatia este atat de dramatica incat pentru continentul african nici nu exista suficiente date despre numarul de copii incadrati in invatamantul primar. Consecinta: in Nepal, mai putin de o treime din populatie stie sa scrie si sa citeasca, situatie caracteristica lumii africane. Cetatenii UE sunt alfabetizati in proportie de peste 99%, asemenea celor din Europa Centrala si de Est si Comunitatea Statelor Independente.
Serviciile de apa si canal sunt pentru cei avuti
Cat despre minimele conditii necesare traiului civilizat, daca americanii, japonezii si vest-europenii beneficiaza, in proportie de 100%, de servicii de canalizare, doar 28% din populatia Nigerului a auzit de asa ceva. In statele din centrul si estul Europei, slovenii si slovacii sunt cei mai civilizati din acest punct de vedere, cu 100% acces la serviciile de apa si canal, urmati de unguri (99%) si romani (58%).
Pentru 2,8 miliarde de locuitori ai planetei bugetul destinat traiului zilnic este de doi dolari, iar 1,2 miliarde dintre acestia trebuie sa se descurce si cu mai putin de un dolar. In aceasta saracie extrema traiesc 300 de milioane de africani, 750 de milioane de asiatici (din care 46 de milioane de chinezi), dar si 17 milioane de est-europeni. In anii 90, numarul celor ce traiau la limita a scazut usor, dar nu semnificativ. Cresterea populatiei a facut ca aceasta minima evolutie pozitiva sa fie de doar sase procente, de la 29%, in 1990, la 23%, in 1999.
25 de milioane de americani ar putea hrani saracii lumii
Cei mai bogati 5% din populatia globului au venituri de 114 ori mai mari decat cei mai saraci 5%. Cei mai bogati 1% obtin venituri egale cu cele cumulate ale celor mai saraci 57%. 10% dintre americani au venituri egale cu suma veniturilor realizate de 43% dintre cei mai saraci locuitori ai planetei. Altfel spus, raportul este de 25 de milioane de americani la doua miliarde de saraci de pretutindeni. Ca o observatie, chiar daca cei mai saraci cetateni ai tarilor bogate au venituri la care sarmanii lumii a treia nici nu viseaza, ei nu sunt scutiti de frustrari majore. Explicatia este urmatoarea: cu cat un stat devine mai bogat, locuitorii sai consuma bunuri si servicii din ce in ce mai scumpe. Automobilele, computerele etc, considerate altadata lux, au devenit, la presiunea societatii de consum, o necesitate pe care nu toata lumea si-o poate permite. Asadar, chiar si intr-o tara bogata pot exista saraci absoluti, oameni care nu au acces, spre exemplu, la locuri de munca ce le pot asigura standardul de viata al societatii din care fac parte.
In mod vizibil, disproportia dintre conditiile de existenta caracteristice tarilor dezvoltate si celor sub dezvoltate este grotesca si tinde sa se accentueze ca efect al globalizarii. Cresterea rapida a economiilor, deja bogate, din Europa, America de Nord si Oceania, dezvoltarea lenta, daca nu chiar stagnarea, celor de pe subcontinentul indian si continentul african contribuie din plin la aceasta evolutie.
