lei, dar si cu 500.000. Aceeasi marca bine cunoscuta de parfum costa si patru milioane de lei, dar si 400.000. Putem alege intre mai multe preturi pentru aceeasi marca de pantofi sport - 3 milioane, 800.000 sau 250.000 de lei. Lista poate continua, dar este vorba, in esenta, despre acelasi lucru: in cazul preturilor mici, avem de-a face cu un produs contrafacut. "Piata contrafacerilor este in Romania de 50-60%. si Autoritatea pentru Protectia Consumatorilor a oferit cam aceleasi estimari: 40-50%
lei, dar si cu 500.000. Aceeasi marca bine cunoscuta de parfum costa si patru milioane de lei, dar si 400.000. Putem alege intre mai multe preturi pentru aceeasi marca de pantofi sport – 3 milioane, 800.000 sau 250.000 de lei. Lista poate continua, dar este vorba, in esenta, despre acelasi lucru: in cazul preturilor mici, avem de-a face cu un produs contrafacut. „Piata contrafacerilor este in Romania de 50-60%. si Autoritatea pentru Protectia Consumatorilor a oferit cam aceleasi estimari: 40-50%. Cifrele se apropie insa de 80%, cand vorbim despre parfumuri, produse textile de marca, incaltaminte sport sau accesorii pentru telefoane mobile”, spune Gabriel Turcu, presedintele Asociatiei pentru Combaterea Contrafacerilor – REACT. In cazul textilelor, incaltamintei sau ceasurilor, percepute cel mai repede ca produse contrafacute, 90% din marfa falsificata care se vinde in Romania este din import – in special din China si Turcia. sefa Biroului de Combatere a Traficului de Marfuri Contrafacute si Piratate din cadrul ANV, Georgeta Mitroi, spune ca, in cazul marfurilor turcesti, exista de multe ori un plus de calitate. „Primele vin preponderent pe mare, prin portul Constanta, in timp ce celelalte sosesc de obicei cu tirul. Dar sunt si alte tari de provenienta (Egiptul), iar pentru parfumuri Grecia si Ungaria”, explica ea. Dincolo de contrafacerile importate, exista semne ca falsurile se produc, cel putin partial, si in Romania. „Am descoperit si transporturi ilegale de etichete ale unor marci celebre”, spune Georgeta Mitroi. Cel mai probabil, acestea urmau sa se aplice in tara pe produsele importate fara marca. Potrivit unor declaratii ale reprezentantilor patronatelor din industria usoara, prin vamile romanesti intra camasi din China cu o valoare declarata de 5.000 de lei. O eticheta Lacoste sau Boss, si camasa se vinde deja de o suta de ori mai scump!Dar lucrurile nu se opresc aici: Eugen G. foloseste etichete aduse pe sest din China pentru gecile pe care le produce in atelierul sau din Colentina. „N-am facut pana acum decat 75 de bucati, dar sper sa mearga, ca sunt de calitate mai buna decat alea din Europa si doar nitel mai scumpe”, spune el. In cazul bauturilor alcoolice, contrafacerile se fabrica in general pe plan local. Reprezentantii patronatului din domeniu, Garant, spun ca din trei sticle de bautura vandute, doua sunt falsuri, care contin alcool produs in distilerii clandestine. Nimic nu le scapa piratilor, de la vinuri pana la tarii fine.De asemenea, o buna parte dintre medicamentele care se vand in Romania sunt contrafacute dupa acelasi sistem: sub „acoperisul” unor marci celebre se ascund produse indoielnice, care au alta origine decat ce scrie pe ambalaj. Daca ar sti despre ce este vorba, nici copiii nu ar avea multe motive de bucurie: producatorii a 70% din jucariile pe care le cumpara parintii nu au nici o legatura cu numele inscrise pe cutie.Potrivit unui sondaj de opinie realizat toamna trecuta de INSOMAR pe tema contrafacerilor, 48% din cei intervievati au spus ca primul argument care ii determina pe producatori sa recurga la contrafaceri sunt veniturile mari. 33% au identificat saracia oamenilor, 11% neaplicarea legii, iar 7% coruptia organelor de control. Mai interesanta este perceptia romanilor asupra prezentei fizice a falsurilor: 35% din repondentii sondajului INSOMAR au constat, din proprie experienta, ca falsurile se gasesc in toate tipurile de magazine, in timp ce doar 33% au spus ca ele se vand doar la taraba. Potrivit lui Gabriel Turcu, numai in anul 2003, pierderile companiilor de renume din cauza falsificarilor s-au cifrat in Romania la circa 300 de milioane de dolari. Asta inseamna, insa, ca o suma aproape la fel de mare a intrat in buzunarele altora. Caci de aici castiga producatorii, fie ei externi sau interni, transportatorii, distribuitorii si comerciantii en detail ai produselor contrafacute. De exemplu Hassan, cetatean sirian, are inchiriat un stand intr-un complex en gros din sectorul 5. Aproape toate produsele pe care le vinde (haine si incaltari cu nume celebre) sunt aduse de la Shangai de cateva firme chinezesti din Colentina. „Eu stiu ca nu sunt de marca, ca doar costa doi bani si se vede la calitate. Dar lumea nici nu intreaba, e multumita ca ia ceva ieftin”, spune barbatul.Desi la noi proportiile fenomenului sunt oarecum justificate de puterea de cumparare redusa, contrafacerile sunt o problema pentru toata lumea. In China au fost depistate, intr-un singur an, peste 1.600 de retele de falsificatori si au fost confiscate marfuri in valoare de jumatate de miliard de dolari. Potrivit unui raport intocmit la inceputul acestui an de Organizatia Mondiala pentru Respectarea Proprietatii Intelectuale, chiar si Statele Unite se confrunta cu o piata a contrafacerilor destul de larga: 44% din tigarile vandute sunt falsuri, in timp ce pirateria in domeniul showbiz-ului este de 8%. Uniunea Europeana sta mai prost la capitolul muzica si film: 45% dintre CD-urile si DVD-urile vandute sunt copii ilegale, iar tigarile contrafacute detin deja aproape un sfert din piata.
Pirateria scade, dar nu se preda
Vanzatorii de softuri si filme piratate se muta pe Internet
Una dintre cele mai vizibile fatete ale fenomenului contrafacerilor este pirateria „artistica” si cea de soft. Desi in coborare usoara, Romania se afla inca in partea de sus a clasamentului.Din 100 de jocuri PC vandute in Romania, 97 sunt piratate. Cifrele se pot verifica foarte usor in centrul Bucurestiului si al oraselor mari, unde esti imbiat din zece in zece metri cu jocuri la 100.000 bucata, pretul „pe bune” in magazin fiind de cel putin zece ori mai mare. Tot de pe strada poti cumpara cele mai noi filme sau versiuni ilegale ale unor programe mai mult sau mai putin cunoscute. „Mai putin riscant e sa vinzi jocuri, softuri si filme prin Internet. Eu am inceput pe strada, dar stateam cu frica-n san. Acum, chiar daca nu castig la fel de mult, ca e concurenta mare si unii vand CD-ul chiar si cu 30.000 de lei, e aproape imposibil sa ma prinda”, spune George T., student la Automatica si fabricant de copii ilegale.”Se poate raspunde si civil, si penal” spune directorul general adjunct al Oficiului Roman pentru Drepturi de Autor (ORDA), Eugen Vasiliu. Tot el recunoaste insa ca n-a ajuns nimeni in puscarie: „Trimitem unele cazuri Parchetului, dar se dispune neinceperea urmarii penale, pe motiv ca nu se intrunesc toate elementele constitutive ale infractiunii”. Asadar, piratarea ramane contraventie, sanctionata cu amenzi de pana la 200 de milioane de lei si cu confiscarea marfii. Totusi, au fost doua exceptii: „de doua ori am dat amenzi de cate un miliard, deci de cinci ori maximul, pentru ca am descoperit falsuri facute de firme dar, pentru asta a trebuit sa schimbam legea”, spune Vasiliu. Anul trecut ORDA a confiscat aproape 57.000 de falsuri (casete, CD-uri audio, DVD-uri, softuri) si a dat amenzi de 8,26 miliarde, pe baza celor 284 de contraventii descoperite.Conform unor estimari ale Ambasadei Americane si Camerei de Comert Romano-Americane, rata pirateriei in soft si showbiz este de 65%, in scadere de la 70% in 2002 si 75% in 2001. In cazul CD-urilor si casetelor audio, procentajul este de aproximativ 65%, iar pirateria video se cifreaza la 55%.
Autoritatile incearca sa zgaltaie piata falsurilor
In lipsa unor sanctiuni dure, produsele contrafacute continua sa invadeze pietele
Dupa ce pareau infrante de falsificatori, marcile de renume si autoritatile au inceput sa conlucreze. Deocamdata, rezultatele sunt palide pe langa amploarea fenomenului.Asociatia REACT reprezinta in Romania, de un an si jumatate, interesele a aproape 200 de companii straine cunoscute, din mai multe domenii: Nike, Puma, Tommy Hilfiger, Adidas, Ericsson, Nokia, Lacoste, Bic, Diesel, Giorgio Armani, Bosch, Canon etc. Presedintele Gabriel Turcu spune ca, in aceasta perioada, au fost aduse pe rol peste 200 de cauze in care sunt implicate 70 de firme mari, victime predilecte ale contrafacerilor.rnUna dintre companiile afectate este Reebok. Dan Tudose, director de vanzari Kraus & Co., unic importator autorizat al marcii in Romania, spune ca in ultimul timp se vede o usoara scadere a volumului de produse contrafacute. „Autoritatile au inceput sa fie mai atente la ce trece prin vami si sa opreasca mai multe transporturi. Am incredere ca daca vor continua sa fie vigilente, numarul falsurilor se va diminua”.rnsi distribuitorii Nike, Elmec Romania, sunt in prima linie. Ei spun ca in 2003, vamesii, politistii si cei de la Protectia Consumatorului au facut ca 70.000 de perechi de pantofi sport, 30.000 de haine si 20.000 de accesorii, toate contrafacute, au fost oprite in vami.rnSpecialistii din cadrul Directiei de Investigare a Fraudelor din IGP confirma ca au intrat si ei pe fir cu mai multa eficienta, dupa ce, in decembrie 2003, a fost adoptata o lege care stabileste o strategie la nivel national privind proprietatea intelectuala.rnCu toate acestea, desi au fost demarate numeroase anchete, pietele si complexurile en gros sunt in continuare invadate de produse contrafacute. Asta poate pentru ca de la depistarea unui transport de acest gen si pana la sanctionarea celor vinovati drumul e lung si intortocheat. rnPurtatorul de cuvant al Oficiului de Stat pentru Inventii si Marci (OSIM), Valeriu Geambazu, descrie mecanismul: „Firmele mari au in general „ochi si urechi” peste tot. Ele sunt informate despre un transport de contrafaceri. Atunci, ele-si contacteaza reprezentantii din tara de destinatie a falsurilor, in cazul nostru REACT, care informeaza OSIM. Noi putem afla daca firma care a realizat falsurile are drept de marca pentru denumirile produselor falsificate in tara respectiva si in Romania. Daca nu are, contactam Vama, Politia si ANPC. In cazul in care vamesul este cinstit si contrafacerea a fost dovedita, marfa este sechestrata, iar REACT da in judecata pentru daune firma producatoare a falsurilor si firma care urma sa le receptioneze”. rnComerciantii sunt incurajati si de sanctiunile deloc infricosatoare. Reprezentantii ANPC ne-au spus ce pateste un comerciant prins cu marfa falsificata: plateste o amenda cuprinsa intre doar zece si 100 de milioane de lei (valoare descurajanta, poate, la nivelul anului 1992, cand a aparut ordonanta de urgenta in speta) i se confisca si marfa.rnOricum, chiar daca pedepsele ar fi mult mai dure, falsurile se vor gasi pe piata atata vreme cat va exista cerere pentru ele. Marcile originale si autoritatile subliniaza dezavantajele pe care cumparatorul si le asuma atunci cand achizitioneaza un astfel de produs: calitatea proasta si lipsa garantiei si a service-lui. „Cel mai falsificat ceas este Vacheron Constantin. Cine vrea sa cumpere un astfel de ceas original stie cat costa. Cine il cumpara de pe strada, cu cateva sute de mii de lei, stie ca e un fals”, spune directorul Helvetansa, Adrian Stoican.rnNu trebuie uitat, insa, ca cei care apeleaza la contrafaceri au si avantaje: pretul redus, care uneori nu se traduce neaparat in calitate foarte proasta: „Am cumparat o pereche de blugi de firma cu 400.000 de lei din complexul IDM. La reprezentanta costau de cel putin trei ori mai mult. Chestia e ca au rezistat mai bine de un an”, spune bucuresteanul stefan Tatulescu.rnPentru cei care vor, totusi, sa se fereasca de contrafaceri, in afara de pret trebuie luate in considerare locul de unde se cumpara (cele mai multe bunuri falsificate se gasesc in piete si centrele en gros). Apoi, falsurile sunt in general facute grosier, ambalate, finisate si imprimate prost, putand aparea diverse neconcordante si chiar greseli de ortografie. Nu in ultimul rand, cine doreste sa cumpere un produs original ar trebui sa stie ca acesta are un numar de serie, scris pe cutie, care este unic.