Sondarea opiniei studentilor cu privire la problemele care ii preocupa a devenit deja un obicei al Institutului Romin de Cercetari Economico-Sociale si Sondaje (IRECSON). Baza de date pe care a alcatuit-o i ultimii ani ar fi putut fi o sursa importanta de informare pentru elaborarea strategiilor de orientare profesionala a tinerilor, dar Ministerul Educatiei si Cercetarii continua sa persevereze i ideea de a se asocia cu Ministerul Muncii si Solidaritatii Sociale sau alte institutii… de stat pentru a investiga ceea ce este deja cunoscut. Rezultatele ultimului sondaj realizat de IRECSON la sfirsitul anului trecut asupra absolventilor de la mai multe institutii de ivatamint superior din Bucuresti ar fi fost un punct bun de plecare, fie si numai pentru evitarea nenumaratelor probleme care au tensionat pina acum admiterea la facultate. Ca sa nu mai vorbim despre cit s-ar fi putut diminua pierderile statului legate de orientarea gresita i cariera a tinerilor sau lipsa de motivare pentru practicarea profesiei alese.
Admitere de dragul meseriei, nu si al muncii
Concluziile comparative itre domeniile supuse anchetei (esantionul a cuprins 600 de studenti din ultimul an de la facultatile din Universitate, Politehnica, ASE, Agronomie, Constructii, Arhitectura) indica faptul ca majoritatea studentilor ar fi dorit ca alegerea unei profesii sa se faca si pe baza testelor psihologice de orientare profesionala. Ei spun ca acest sistem de evaluare ar trebui sa iceapa sa functioneze ica din perioada liceului. Fara nici un fel de orientare competenta i cariera, tinerii apreciaza ca principalul motiv care i-a determinat sa se iscrie la o facultate l-a constituit placerea practicarii profesiei respective (67%). Doar foarte putini (26%) au tinut cont de cererea profesiei pe piata muncii, deci de posibilitatea de a lucra efectiv imediat dupa absolvire.
Mai bine de jumatate dintre raspunsuri demonstreaza ca tinerii se iscriu la o facultate din dorinta de a studia pur si simplu, fara sa se gindeasca neaparat la utilitatea studiilor. 41% recunosc isa ca s-au decis sa urmeze o forma de pregatire universitara pentru ca au nevoie de o diploma si atit. La definirea optiunii au mai contribuit alti doi factori deloc neglijabili: renumele profesiei si cel al facultatii.
Cei mai multi dintre absolventii promotiei 2000 au optat totusi pentru o anumita facultate din proprie initiativa. in alegerea profesiei, ei recunosc si meritul presei: 11% din cei chestionati spun ca au fost influentati si de mass-media. Nici unul nu aminteste itre sursele de influenta centrele de orientare i cariera de pe linga facultati sau alte mijloace de promovare din partea ministerului sau a institutiilor de ivatamint superior, ceea ce demonstreaza ica o data, daca mai era nevoie, caracterul pasiv al sistemului rominesc de formare a tinerilor. Date fiind criteriile si conditiile i care se alege un domeniu de pregatire, mai putin de jumatate din absolventii anului trecut chestionati ar opta pentru aceeasi facultate daca ar fi sa o ia de la iceput. 38% spun ca s-ar idrepta spre o alta, iar 5% nu ar mai da deloc la facultate. Cei mai motivati pentru practicarea profesiei sunt absolventii de la Constructii si cel mai putin sunt absolventii de la Universitate. in mod paradoxal, desi au fost favoritii tranzitiei, procentajul studentilor de la economie care s-ar idrepta spre un alt domeniu de pregatire este mai mare decit media: 43%. Totusi, raportul cel mai echilibrat itre placerea practicarii profesiei si cererea ei pe piata muncii se itilneste la absolventii de la ASE. La polul opus se afla agronomistii.
Contactul cu realitatea de pe piata muncii
Parerea respondentilor din promotia 2000 despre pregatirea asigurata de facultate pentru a putea face fata cerintelor de pe piata muncii ar putea fi ica un subiect intens de meditatie pentru reprezentantii MEC si ai institutiilor de ivatamint superior. Pentru pregatirea adecvata ocuparii unui loc de munca, 26% din absolventi au urmat cursuri de specializare, iar alti 66% considera ca vor urma dupa terminarea facultatii un program de formare sau perfectionare profesionala. Motivele care stau la baza acestei orientari postuniversitare sunt legate de necesitatea perfectionarii i profesia aleasa (72%), interesul mai mare manifestat de firme fata de candidatii care demonstreaza ca s-au specializat itr-un domeniu anume (61%), dar si intentia de a se reorienta profesional (25%). Majoritatea respondentilor apreciaza ca facultatea le-a asigurat doar o pregatire teoretica. Doar 17% considera ca au beneficiat si de pregatire practica.
Cu toate acestea, peste un sfert din studentii anchetati au declarat ca doresc sa urmeze chiar o alta facultate. 6% dintre ei au deja la baza o facultate, iar 4% urmeaza cursurile unei alte institutii de ivatamint superior. Din pacate, specializarile asigurate prin scolile statului nu acopera aria de interes a tinerilor. Preocuparile lor sunt acum idreptate spre profesii nou-aparute pe piata muncii, cum ar fi cele de expert fiscal, manager financiar, lichidator de itreprinderi, evaluator imobiliar, administrator privind reorganizarea itreprinderii, manager resurse umane, asistent manager s.a.
in aceste conditii, cunostintele dobindite i facultate ii ajuta sa obtina un loc de munca doar pe mai putin de jumatate (49%) din absolventi. Cei mai multi se straduiesc sa gaseasca un job pe timpul studiilor pentru a putea suplini lacunele ivatamintului, dar si pentru a-i putea convinge pe angajatori, dupa absolvire, sa le acorde un dram de atentie. Simplul fapt ca i curriculum vitae nu apare nici o experienta practica de munca ii scoate aprioric din competitia pentru ocuparea unui post chiar si pe cei mai buni absolventi. Sondajul efectuat de IRECSON demonstreaza ca tinara generatie pune osul la munca daca trebuie…cu placere. 57% din absolventii chestionati spun ca au o experienta practica, dobindita atit i domeniul i care se pregatesc, dar ca si i altele. Chiar i momentul efectuarii anchetei 16% lucrau i domeniu, iar alti 13% i zone fara nici o legatura cu profesia de baza.
Cei mai multi doresc totusi ca dupa absolvire sa munceasca i profesia aleasa, dar numai 47% au icrederea ca acest lucru va fi posibil. Pentru gasirea unui loc de munca ei vor apela la bine cunoscutele relatii, pile si proptele, chiar daca se bazeaza foarte mult pe propria capacitate. intre sursele nominalizate pentru identificarea oportunitatilor existente pe piata, mass-media este din nou mentionata iaintea altor institutii de specialitate: agentiile de recrutare sau tirgurile de locuri de munca.
Internetul nu este la idemina tinerilor sau cel putin asa s-ar deduce din procentul mic (7%) al celor care declara ca vor apela la acest mijloc modern de mediere a locurilor de munca.
Cit priveste interesul directorilor de a-i angaja, parerile sunt impartite. Mai bine de jumatate din cei 600 de absolventi chestionati cred ca societatile comerciale sunt interesate de angajarea lor si cam tot atitia sustin contrariul sau nu se pot pronunta i aceasta privinta. Dintre cei care apreciaza ca firmele nu vor sa angajeze tineri absolventi, 55% spun ca aceasta retinere are drept cauza lipsa de experienta practica a studentilor, 38% dau vina pe management si tot atitia sustin ca legislatia actuala este de vina.
Decisi sa se angajeze imediat dupa terminarea facultatii sunt tot jumatate din cei intervievati. 49% sunt isa hotariti sa astepte pina vor gasi un post convenabil. Obtinerea unui salariu bun de la iceput nu reprezinta isa o prioritate: 67% spun ca ar fi dispusi sa accepte un salariu mai mic pina vor capata ceva experienta si, desigur curaj sa-si negocieze drepturile!
Sunt isa si destui (24%) cei care vor sa traiasca pe propriile picioare, fapt pentru care nu se dau i laturi de la ideea de a icepe o afacere pe cont propriu imediat dupa terminarea facultatii. Singurul lucru care ii icurca este legislatia. Cu alte cuvinte, au aceleasi probleme ca si investitorii straini. L