familial si social adecvat i se va limita accesul la educatie si la instruire profesionala adecvata. Lipsa instruirii scolare si profesionale va scadea sansele sale pe piata muncii si va creste riscul de excludere sociala, iar efectul pe termen lung este caderea sa sub pragul de saracie, transmitandu-se astfel starea de saracie de la o generatie la alta.Conform datelor statistice, in 2003 somajul a afectat persoanele cu un nivel limitat de educatie. Ponderile cele mai mari in totalul somerilor le detin absolventii de scoala profesionala (30,9%), urmat de cei care au absolvit liceul (29,6%) si cei cu gimnaziu (25,5%). Acest lucru este influentat si de faptul ca sansele de integrare profesionala ale tinerilor care au un nivel scazut de educatie sau fara o calificare profesionala au devenit, pe parcursul ultimului deceniu, tot mai scazute din cauza progresului stiintific si tehnologic care impune competente crescute in exercitarea unei profesii.Cel mai ingrijorator segment de tineri, conform specialistilor, sunt cei fara scoala sau doar cu studii primare, care, intr-o proportie de 85%, respectiv 76%, au nevoie de peste 24 de luni pentru gasirea unui loc de munca. Dificultatile majore de integrare profesionala sau chiar excluderea de pe piata muncii atrag dupa ele insecuritate financiara, excluderea de la alte forme de participare sociala si in final saracie.Conform unui studiu realizat de Fundatia pentru o Societate Deschisa, abandonul scolar creste in functie de marimea localitatii. Pe masura ce creste numarul de locuitori se diminueaza si rata de participare a copiilor la educatie. Dar, un alt element foarte important este si ocupatia parintilor. Cei de la sate, chiar daca desfasoara activitati preponderent agricole, detin si venituri suplimentare cu care isi pot trimite copiii la scoala.Pe de alta parte, cei care traiesc in gospodarii sarace au o probabilitate de doua sau chiar trei ori mai mare de a abandona scoala, comparativ cu copiii care traiesc in gospodarii care nu sunt sarace, aceasta crescand pana la de 3,1 ori in cazul celor care traiesc in gospodarii sever sarace. Un alt factor important, care influenteaza participarea scolara a copiilor, il constituie tipul de familie din care acestia provin. In comparatie cu familiile restranse, in cazul familiilor numeroase de doua ori mai multi copii nu frecventeaza scoala. Atunci cand acesti doi factori se combina, deci in cazul familiilor sarace cu multi copii, statisticile arata ca aproximativ o cincime dintre copiii din aceste medii nu merg la scoala nici la nivelul invatamantului primar.Dupa datele oferite de Barometrul de Opinie Publica din 2003, in Romania, ponderea cea mai mare este detinuta de persoanele care s-au oprit la 12 clase, respectiv 23,4%, din care cei pana in 35 de ani nu au mai continuat studiile dupa liceu in proportie de 38,7%. Conform aceleiasi analize, acestia lucreaza ca zilieri (43%), urmati de casnice si someri. Cat despre cei care lucreaza in domeniul agricol, 32,7% au terminat numai gimnaziul.Cel mai mare abandon se inregistreaza in cadrul scolilor de ucenici sau profesionale (in jur de 7%), fapt care subliniaza problema lipsei unor oportunitati atractive pe piata fortei de munca pentru acestia. Rate ridicate ale abandonului scolar se inregistreaza, de asemenea, la nivelul invatamantului secundar liceal si profesional. Desi statisticile indica o scadere a acestora in timp, de la 7,3% in 1990 la 3,9% in 1995, pentru ca apoi sa creasca pana la 4,3% in 1998 (pentru invatamantul liceal), lipsa resurselor financiare si costurile educationale ridicate constituie pentru majoritatea copiilor provenind din familii sarace cauze ale intreruperii studiului dupa absolvirea invatamantului obligatoriu sau ale abandonului scolar la acest nivel.Ponderea copiilor intre 7 si 14 ani care nu sunt inscrisi in nici o forma de invatamant a scazut de la 9,5% in anul 1991 la 3,2% in 2002. Acest segment constituie totusi un procent semnificativ in randul copiilor cu varsta scolara. Neparticiparea scolara creste foarte mult dupa varsta de 14 ani, dupa absolvirea invatamantului obligatoriu marea majoritate a copiilor saraci de peste 16 ani ajungand sa nu mai frecventeze scoala.
· Rapoartele UNICEF arata ca sunt 104 milioane de copii de pana la zece ani, care nu au mers niciodata la scoala. Dintre acestia majoritare sunt fetele. Initiativa UNICEF, aprobata de ministri ai invatamantului din 25 de state ale lumii, are drept scop ca pana in 2015 toti baietii si toate fetele planetei sa mearga la scoala, sa aiba drepturi egale la educatie. Chiar daca, fata de anii 90, in tari ca Noua Guinee, Mali, Mauritania, Maroc, Nepal, Pakistan si Sudan accesul fetelor la educatie a fost imbunatatit, doar 76% din fetele din intreaga lume merg la scoala, fata de 85% din baieti.
· Cele mai ingrijoratoare statistici vin din Africa, unde, in 1990, abandonasera scoala 20 de milioane de fete, iar numarul a crescut in 2002 la 24 de milioane. Parinti care nu-si dau fetele la scoala se gasesc si in Bosnia-Hertegovina si in Europa Centrala si de Est. Dar in aceste zone fenomenul este unul ascuns de ochii presei.
Structura populatiei de zece ani si peste, conform ultimului recensamant din 2002
Fara scoala absolvita 1.097.000 de persoane
Invatamantul primar 3.899.000 de persoane
invatamantul gimnazial 5.368.000 de persoane
Invatamant profesional si de ucenici 2.966.000 de persoane
Invatamant liceal 4.158.000 de persoane
Invatamant postliceal si de maistri 576.000 de persone
Invatamant superior 1.371.000 de persoane
