Românii țin pasul cu noutățile în materie de tehnologie și cumpără gadgeturi dintre cele mai diverse: 70% au deja smartphone, laptop, tabletă, smart TV sau computer tip desktop, însă aproape un sfert dintre orășeni dețin și terminale de ultimă generație, precum ceasuri smart (24%), camere de supraveghere a locuinței sau copilului, conectate la internet (21%), e-reader-e (20%), console de jocuri (15%) sau brățări fitness (14%).

 Deși au ales să le cumpere pentru plusul de confort și de divertisment oferit, 43% dintre cei chestionați se tem totuși că răufăcătorii ar putea fura informațiile stocate de pe dispozitivele smart – fotografii, videoclipuri, programe și documente personale – iar un sfert sunt preocupați de faptul că un necunoscut ar putea să pornească pe ascuns camera de filmat sau microfonul dispozitivelor și să înregistreze tot ce se întâmplă în intimitatea propriului cămin.

 Hackerii pot specula ușor problemele de securitate

 Temerile lor sunt fondate, dacă luăm în calcul că aceste dispozitive conectate la internet au mai multe vulnerabilități comune, de la probleme severe legate de securitate, până la mecanisme de autentificare slabe și chiar comunicare necriptată cu serverele producătorului, ce permite accesul neautorizat al atacatorilor.

 Specialiștii în securitate cibernetică ai Bitdefender avertizează că aceste vulnerabilități le permit atacatorilor amatori să compromită cu ușurință rețeaua de Internet a utilizatorilor, mizând și pe faptul că mulți români nu știu că locuiesc într-o casă inteligentă și, în consecință, nu conștientizează pericolele la care se expun.
 
Cele mai multe dintre problemele identificate sunt comune și deja cunoscute, unele de mai bine de patru ani, ceea ca arată că producătorii dispozitivelor nu sunt interesați să ruleze algoritmi de securitate complecși și nici să facă în mod constant diverse actualizări de software, deși unele gadgeturi au o durată de folosință îndelungată. De obicei, credențialele de acces sunt foarte slabe, astfel că încercările de spargere a parolelor reușesc, în medie, în unul din patru cazuri.

 Nu au timp sau nu știu să actualizeze sistemele de operare

 Studiul mai arată că românii nu își actualizează la timp sistemul de operare de pe dispozitivele folosite, până și pe cele utilizate frecvent, precum laptop, tabletă sau computer. Astfel, 20% dintre utilizatorii de laptop și peste jumătate dintre proprietarii unui smart TV nu au actualizat software-ul la cea mai recentă versiune, invocând fie lipsa de timp, fie cea a cunoștințelor necesare unei asemenea operațiuni.

 „În lipsa folosirii unei soluții de securitate sau a unui sistem de operare actualizat la zi, accesarea datelor personale până la cel mai mic detaliu se poate face relativ ușor, iar viața personală, în adevăratul ei sens, poate deveni doar un mit. Dispozitivele smart colectează cantități enorme de date, de la localizare, obiceiuri, stil de viață și comportament, până la pasiuni, credințe, stare de sănătate sau preferințe politice, iar în condițiile în care un răufăcător poate pune mâna pe acestea temerile utilizatorilor sunt îndreptățite”, spune Bogdan Botezatu, specialist în securitate cibernetică în cadrul Bitdefender.

 Obiceiul vechi al parolei unice încă persistă

 Mai mult, un sfert dintre români folosesc aceeași parolă pentru toate conturile și dispozitivele, iar alți 29% folosesc aceleași câteva parole, însă prin rotație. Experții Bitdefender avertizează asupra riscului folosirii unor parole identice, de cele mai multe ori formate doar din litere, și recomandă înlocuirea lor cu diverse combinații de litere, cifre și simboluri și schimbarea acestora în mod regulat.
 
Numărul dispozitivelor conectate la Internet a depășit nivelul de șase miliarde de unități la finele anului 2016, iar industria va continua să se dezvolte într-un ritm alert pe fondul plusului de confort oferit utilizatorilor.

Studiul iSense Solutions a fost realizat la comanda Bitdefender în România, Statele Unite ale Americii, Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord, Germania, Franța și Australia, la finalul anului 2016, pe un eșantion reprezentativ de 2.037 respondenți. Marja de eroare pentru studiul realizat pe respondenții din România este de ±5% la un nivel de încredere de 95%