În urmă cu mai bine de doi ani, primarul Municipiului București, Gabriela Firea, anunța semnarea contractului de proiectare și execuție. Lucrările, care conform calendarului respectiv trebuiau să dureze 15 luni, s-au amânat constant până în ziua de astăzi, lăsând zona Colentina într-un haos atât pentru pietoni, cât și pentru conducătorii de automobile.
Lucrările au evoluat conform planificării însă PMB s-a trezit cu conturile blocate în urma unei sentințe definitive și irevocabile a instanței. Datoria de 115 milioane de euro către omul de afaceri Costică Constanda reprezenta 20% din bugetul anual al PMB, conform declarațiilor Gabrielei Firea de la vremea respectivă. Astfel, majoritatea proiectelor importante au fost blocate, iar șantierele au fost părăsite de către muncitori. Asta se întâmpla la începutul lunii august, în vara anului trecut.
Chiar dacă se cunoștea faptul că nu există bani și nu se pot realiza investiții, contractul pentru furnizarea oțelului s-a încheiat pe data de 21 august, la aproximativ două săptămâni după decizia instanței de blocare a conturilor. Din acel moment, lucrările de la Doamna Ghica au fost părăsite, iar de mai bine de un an de zile, cartierul în care locuiesc mii de persoane s-a transformat într-un mare șantier.
Cum ar trebui să arate Pasajul Doamna Ghica?
Proiectul are scopul de a reconfirgura circulația de pe șoseaua Doamna Ghica prin intermediul unui pasaj suprateran peste Șoseaua Colentina. Costul estimat al lucrărilor este aprobat prin Hotărârea Consiliului General al Municipiului București nr. 4 din 2019 – aproape 28 milioane de euro.
În intersecția străzii dintre Doamna Ghica și Bulevardul Lacul Tei partea carosabilă trebuie extinsă de la 4 benzi la 6 benzi. Toate intersecțiile și drumurile laterale trebuiau să fie reamenajate cu o lățime de minimum 1,5 metri. La acestea se adaugă pasajul propriu-zis alături de lucrări de relocare a rețelelor și sistematizare.
Până în luna iunie, proiectul rămăsese blocat la 40%, iar din valoare contractului de aproximativ 140 milioane de lei, doar 31 milioane fuseseră plătite. Scăparea a ținut de plata tuturor datoriilor către constructor, Trustul de Clădiri Metropolitane București, iar lucrările au fost reluate pe data de 23 iunie, cu prilejul unei conferințe de presă susținută de Nicușor Dan.
Cel mai important element de luat în calcul este și parteneriatul semnat între primarii Nicușor Dan și Radu Mihaiu. Pentru a scăpa de sub haos, Primăria Sectorului 2 și-a asumat printr-un contract de asociere plata a 20% din pasaj, adică 30 milioane de lei.
Timp de un an de zile pietonii au traversat intersecția printre mașini și santiere, fiind delimitați de niște balize rutiere. Aici nu este vorba doar despre amânarea propriu-zisă a lucrărilor de pe spațiul carosabil, dar și a celor din spațiul pietonal sau a conductelor de canalizare ce au afectat atât spațiul verde cât și toate drumurile din zonă.
Dintr-o scurtă plimbare în zonă poți observa că muncitorii nu se grăbesc, așa cum spune primarul Municipiului București, în a rezolva cât mai rapid problema traficului, ci pur și simplu punctează obiective pas cu pas. Toată zona este un șantier haotic, plin de echipamente, lemne, țevi de fier, praf, mașini de construcții. Nicușor Dan și-a propus, în luna iulie, ca bretelele de acces din jurul podului să fie finalizate în septembrie pentru a mai relaxa traficul din zonă.
Cum se realizează un proiect public de acest gen?
După ce Consiliul General al Municipiului București votează proiectul și costurile sale, constructorul care a câștigat licitația începe să lucreze. El este plătit în funcție de productivitatea sa – lucrările sunt decontate de către bugetul primăriei „la zi”. Adică trebuie mai întâi să se construiască ceva ca ulterior, antreprenorul să primească banii. Contractul nu este plătibil în tranșe, ci este unul bazat pe decontări ale lucrărilor real executate.
În momentul în care Nicușor Dan a preluat mandatul, lucrările erau la 48% executate, conform declarațiilor sale, și la 37% plătite. Această diferență ce reprezenta datoria PMB către constructor a fost plătită în iunie. Direcția de presă a PMB ne-a transmis și în luna iulie că lucrările au rămas la 48,75% finalizate, conform raportărilor Consultantului proiectului. Tot ei ne-au transmis că tablierul metalic, pasajul, reprezintă circa 50% din lucrare.
Această explicație simplistă nu ține cont, de fapt, de tot șantierul din jurul Pasajului Doamna Ghica. Fiecare colț de stradă este plin de materiale, gropi, utilaje, plăci de lemn, țevi de metal, unde câțiva muncitori lucrează. Dacă tot acel haos ce trebuie rezolvat reprezintă mai puțin de 2% din restul lucrărilor, asta înseamnă că situația putea fi gestionată mult mai rapid și eficient. Din păcate, nu a fost cazul.
Pe de altă parte, în luna iulie, când lucrările au început, Nicușor Dan declara că doar 37% din valoarea proiectului fusese plătită de fosta administrație. 37% din 140 de milioane, valoarea proiectului cu TVA, reprezintă 52 milioane de lei. Fără TVA, aproape 41 milioane de lei. Cu câteva săptămâni în urmă, Direcția de Presă a PMB ne transmitea că au fost achitate 31 milioane de lei (cu TVA) – asta era înainte de plata datoriilor rămase, adică banii pe care i-a completat Nicușor Dan în timpul mandatului său. Sumele prezentate nu se leagă.
5 mai 2021, la anul sau poate nici atunci
Noua dată de finalizare a proiectului este „sfârșitul anului 2022”. Cel mai interesant aspect este că de fiecare dată când un proiect este întârziat nu se poate oferi o nouă apreciere reală cu privire la calendar. Singura entitate care poate oferi un astfel de program de execuție a lucrărilor este însăși compania care construiește, Trustul de Clădiri Metropolitane București. Mai pe scurt, ori Nicușor Dan știe cum arată graficul ori estimarea sa este una pur orientativă.
Pe teren, pe șantiere, sunt muncitori care lucrează, însă oamenii și-au pierdut pur și simplu speranța. După un an de zile de haos, locuitorii din zonă sunt de părere că lucrările nu se vor termina în următorul an. Câteva drumuri au fost amenajate, câteva alei au fost recondiționate. Lucrările încep să prindă contur în jurul intersecției, dar tablierul metalic este de fapt „miza cea mare”, având în vedere că reprezintă 50% din proiect.
Pasajul urmează să susțină și linii de tramvai, care conform PMB, nu vor afecta termenul de finalizare al lucrărilor. Costul șinelor, conform informațiilor primite, reprezintă maxim 1% din valoarea totală a proiectului.
Articol apărut prima dată în Revista Capital.
